Foto: alexeynovikov/ depositphotos.com

În preajma sărbătorilor de Paște, în timp ce oamenii erau ocupați cu planificarea vacanțelor și a cinei în familie, un subiect extrem de controversat a apărut pe agenda publică: deficitul bugetar pare să fi scăpat de sub control și trebuie ținut rapid în frâu. Pentru a ajunge măcar la un semi-echilibru, statul trebuie să reducă cheltuielile cu nu mai puțin de aproximativ 4 miliarde de euro. Cifrele publicate de Ministerul de Finanțe arată că, la numai două luni de la începutul anului 2023, deficitul bugetar este deja de 1,07% din PIB, existând un risc foarte serios de a rata ținta de 4,4%.

ANAF a fost repede arătat cu degetul pentru incapacitatea sa de a crește veniturile. Dar șeful ANAF, Lucian Heiuș, a explicat că – într-o perspectivă mai largă – performanța oamenilor săi nu este atât de rea. Ponderea de 27% a veniturilor fiscale în PIB a României poate părea scăzută, mai ales în comparație cu cele 40% ale altor țări, dar este vorba întotdeauna de potențialul fiecăruia. Presupunând că statul român ar colecta tot ceea ce i se datorează, venitul maxim posibil, la ratele actuale de impozitare, ar fi de 36% din PIB. Cele 40% din PIB realizate de alte țări ar trebui comparate cu potențialul lor maxim de 50%. Având în vedere dotarea Fiscului cu resurse și personal, se descurcă destul de bine, a sugerat Heiuș.

Apoi, premierul Nicolae Ciucă a găsit vinovatul în altă parte: marii contribuabili.

Dar pentru experți, responsabilul evident pentru gafa deficitului pare să fie Ministerul Finanțelor, unde calculele bugetare au fost făcute de mântuială. Mulți economiști au acuzat ministerul că a supraestimat veniturile potențiale, ignorând faptul că nivelurile bune ale veniturilor marilor companii în 2022 se bazau pe circumstanțe extraordinare, în special pe profiturile excepționale datorate prețurilor ridicate la energie.

Nu era ca și cum guvernul nu ar fi fost avertizat în repetate rânduri. Într-o declarație emisă înainte ca legea bugetului să treacă prin Parlament, Consiliul Fiscal, un organism consultativ independent, a estimat că veniturile bugetare vor fi probabil cu 11,3 miliarde de lei (0,73% din PIB) mai mici decât așteptările guvernului. Cheltuielile, a susținut Consiliul Fiscal, erau, de asemenea, subestimate – cu un total de cel puțin aproximativ 9 miliarde de lei, sau 0,58% din PIB. Ca urmare, Consiliul Fiscal a considerat că deficitul bugetar ar fi fost mai probabil să se situeze în jurul valorii de 5,7% din PIB, se arată în raport.

Aceste cifre corespund mai mult sau mai puțin cu ceea ce guvernul își dă seama acum că trebuie să taie de undeva – oricât de mult a încercat ministrul de finanțe Adrian Câciu să minimalizeze problema în Parlament, spunând că veniturile vor curge cu siguranță mai repede la sfârșitul primului semestru și că cele 20 de miliarde de lei în reduceri de cheltuieli au fost pur și simplu răspunsul guvernului la cererea copleșitoare a publicului pentru un „stat suplu”.

Oricum ar fi, depinde de coaliția de guvernare să îndeplinească misiunea imposibilă și să reducă costurile fără a antagoniza diferitele grupuri de interese. Premierul Nicolae Ciucă a declarat în mai multe rânduri că nu vor fi reduse nici investițiile, nici salariile din sectorul public. Și nici nu vor fi majorate cotele de impozitare.

Faptul că guvernul va opri angajările, va îngheța salariile angajaților și va interzice cumulul pensiilor și salariilor în sectorul public este cu siguranță un pas în direcția bună. Dar va fi oare suficient?

Alex Gröblacher

Share

Share