Economia românească traversează o perioadă de incertitudine fiscală și presiune bugetară, însă potențialul fondurilor europene rămâne semnificativ dacă este susținut de reforme structurale și investiții eficiente. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale dezbaterii organizate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), în cadrul întâlnirii lunare a membrilor săi, pe tema oportunităților de finanțare prin fonduri europene. La eveniment au participat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și primarul municipiului Deva, Lucian Rus.

Potrivit comunității de afaceri româno-germane, o bună absorbție a fondurilor europene presupune o guvernanță mai eficientă a companiilor de stat, proceduri administrative rapide și garanția că banii sunt investiți acolo unde pot produce efecte reale în economie. „Pentru relansarea economiei este nevoie de reforme care să reducă birocrația. Acest lucru este costisitor și încetinește activitatea economică. Reforma statului este cheia — iar întreaga comunitate de afaceri, internațională și națională, își pune mari speranțe în acest proces”, a declarat Volker Raffel, președintele AHK România.

El a subliniat, de asemenea, necesitatea accelerării proceselor de achiziții publice și a eficientizării administrației locale, avertizând că disponibilitatea fondurilor europene nu este garantată pe termen lung. „Să folosim acest moment pentru a atrage investiții și a stimula creșterea economică. Banii există — să îi absorbim și să obținem maximum din ei”, a concluzionat Raffel.

În același sens, Sebastian Metz, directorul general al AHK România, a subliniat că reducerea cheltuielilor bugetare trebuie să meargă mână în mână cu menținerea investițiilor publice. „Fondurile europene trebuie orientate acolo unde economiile locale au cea mai mare nevoie de ele. Ar fi utilă o descentralizare reală și mai multe fonduri pentru cofinanțarea investițiilor private. În special, sectorul energetic are nevoie urgentă de investiții comune, publice și private”, a explicat Metz.

Ministrul Dragoș Pîslaru a prezentat în premieră situația celor peste 24.000 de proiecte finanțate prin PNRR în întreaga țară, împreună cu o hartă interactivă a progresului acestora. El a precizat că, în prezent, fondurile nu pot fi realocate între domenii, însă viitoarele instrumente financiare europene (post-PNRR) vor fi mai flexibile și vor prioritiza competitivitatea. „Se pregătește un fond unic, care să permită alocarea eficientă a banilor în funcție de prioritățile fiecărui stat membru”, a explicat ministrul, invitând mediul privat să participe la un plan comun de investiții pe șapte ani, în perioada 2028–2034.

Din perspectiva autorităților locale, Lucian Rus, primarul Devei, a arătat cum Fondul pentru o Tranziție Justă a contribuit la revitalizarea economică a Hunedoarei, județ care a primit cea mai mare alocare națională. „Deva poate transforma dezavantajul într-un avantaj. Avem interes din partea companiilor germane, însă statul trebuie să fie partener activ pentru industrie și să susțină financiar autoritățile în derularea programelor cu fonduri europene”, a spus Rus.

De asemenea, reprezentanții companiilor membre au subliniat necesitatea finanțării parteneriatelor cu universitățile locale pentru stimularea ecosistemelor de inovație. Günter Krasser, director general al Infineon Technologies România, a arătat că aceste colaborări pot transforma ideile dezvoltate la nivel local în produse globale, dacă sunt sprijinite prin apeluri dedicate la nivel regional.

Concluzia generală a dezbaterii AHK România este că fondurile europene pot susține creșterea economică doar dacă sunt integrate într-un cadru de reforme și politici publice coerente. România are oportunitatea de a transforma resursele europene în investiții durabile, cu condiția să accelereze modernizarea administrației și să stimuleze colaborarea dintre stat, mediul privat și universități.[LinkedIn description beginning]
Absorbția fondurilor europene poate deveni motorul dezvoltării economice, dacă este susținută de reforme și investiții strategice. Citiți concluziile dezbaterii AHK România și declarațiile lui Volker Raffel și Dragoș Pîslaru despre direcțiile viitoare ale finanțărilor europene.