Neil McGregor Vice-Chair for Corporate Governance & relations with the British Chambers of Commerce, immediate Past Chair, BRCC

București – 3 mai 2022. Dat fiind articolul meu anterior despre noua Lege din 2021 privind siguranța națională și investițiile din Marea Britanie – și despre modul în care poate afecta comerțul și investițiile dintre Marea Britanie și România – nu trebuie să considerați că discuția despre acest subiect s-a încheiat. Încă un act legislativ – Legea privind criminalitatea economică (transparență și aplicare) din 2022 („Legea privind criminalitatea economică”) a primit avizul regal la data de 15 martie a acestui an. Legea criminalității economice poate, de asemenea, să aibă efecte asupra comerțului internațional și asupra investițiilor din domeniul imobiliar din Marea Britanie.

Legea privind criminalitatea economică are trei domenii distincte de aplicare:

asigurarea transparenței în ceea ce privește beneficiarii finali ai proprietăților imobiliare din Marea Britanie;

consolidarea utilizării ordinelor privind averile nejustificate; și

facilitarea aplicării de penalități pentru nerespectarea sancțiunilor impuse de Marea Britanie.

Unele dintre aceste modificări se aplică acum, altele vor fi aplicate la o dată ulterioară – dar merită să știți ce urmează.

Deci, care sunt implicațiile probabile ale acestor schimbări pentru afacerile dintre România și Marea Britanie în general și pentru cititorii „TheBizz” în special?

În general vorbind, ordinele privind averile nejustificate sunt un instrument juridic pe care autoritățile britanice îl pot folosi atunci când stilul de viață al unei persoane din Marea Britanie este peste mijloacele sale vizibile de venit (legitim). Modificările aduse de Legea privind criminalitatea economică facilitează urmărirea ordinelor privind averile nejustificate de către autoritățile britanice. Cu toate acestea, bănuiesc – și sper – că este puțin probabil ca cititorii „TheBizz” să fie în categoria persoanelor al căror stil de viață prezintă o nepotrivire drastică cu sursele lor vizibile de venit, așa că cred că putem trece în siguranță la celelalte două domenii de aplicare ale acestei noi legislații.

De asemenea, sper că cititorii „TheBizz” foarte probabil nu vor fi implicați în nerespectarea sancțiunilor impuse de Marea Britanie, dar acesta este un domeniu unde ne putem aștepta să apară probleme pentru afaceri și comerț la nivel internațional. Legislația privind sancțiunile, „utilizatorii finali” și „dubla utilizare” a articolelor exportate este stufoasă și nu intră în sfera de cuprindere a acestui articol. Ideea este, totuși, că Legea privind criminalitatea economică mărește probabilitatea de atragere a răspunderii vânzătorilor pentru nerespectarea sancțiunilor, prin impunerea unui test de „răspundere civilă strictă” pentru a stabili dacă pot fi impuse sau nu penalități bănești pentru nerespectarea sancțiunilor. Aceasta înseamnă că firmele pot fi pasibile de penalități de ordin civil chiar și atunci când nu au cunoștință – sau nu există o cauză rezonabilă să bănuiască – că o tranzacție în care sunt implicate încalcă sancțiunile. Acestea sunt distincte de penalitățile de ordin penal care pot rezulta dintr-o urmărire penală bazată pe cunoștințe reale – sau există o cauză rezonabilă a suspiciunilor – privind nerespectarea sancțiunilor. De asemenea, trebuie remarcat faptul că, chiar dacă nu este impusă nicio penalitate de ordin civil, autoritățile britanice pot „numi și acuza” firmele despre care se crede, pe baza probabilităților, că au încălcat sancțiuni.

Așadar, confruntată cu posibilitatea unei penalități bănești de ordin civil și / sau a prejudicierii reputației în cazul în care este implicată din neatenție în nerespectarea sancțiunilor, probabil că o firmă prudentă va fi mult mai atentă în ceea ce privește informațiile despre partenerii de afaceri și se va proteja prin contract. Cititorii ar trebui să fie pregătiți să constate că tranzacțiile pot dura mai mult pentru a fi negociate și încheiate, ca urmare a necesității de asigurări suplimentare. Ca alternativă, fiți gata să vă ajutați omologii cu informații și documente care îi vor face să se simtă liniștiți că nicio sancțiune nu va fi încălcată în cazul în care se încheie afacerea.

Celălalt domeniu în care Legea privind criminalitatea economică introduce schimbări, care cred că este probabil cel mai relevant pentru mediul de afaceri din România, este acela care se referă la înființarea unui registru al proprietăților străine. Spre deosebire de România, Marea Britanie nu are nicio restricție în ceea ce privește naționalitățile cumpărătorilor și ale proprietarilor de imobile din Marea Britanie. Aceasta înseamnă că o companie românească poate fi proprietarul legal al unui teren în orice parte a Marii Britanii. Același lucru este, desigur, valabil și pentru o companie britanică, dar companiile britanice sunt deja obligate să-și dezvăluie proprietarii finali.

Legea privind criminalitatea economică introduce o cerință similară pentru firmele și entitățile străine care dețin proprietăți imobiliare în Marea Britanie, prin impunerea cerinței ca proprietarii străini – și potențialii proprietari – ai unor proprietăți imobiliare din Marea Britanie să se înregistreze. Proprietari străini / potențiali proprietari înseamnă firme din afara Marii Britanii sau persoane juridice similare, precum și persoane fizice care exercită influență sau control semnificativ asupra respectivelor firme / entități juridice.

Lipsa înregistrării, atunci când se solicită acest lucru, poate conduce la penalități de ordin penal și / sau civil, inclusiv restricții privind tranzacționarea proprietăților imobiliare deținute de o firmă / entitate juridică străină.

Implementarea registrului proprietății străine nu este încă finalizată, dar trebuie menționat că Legea privind criminalitatea economică se va aplica retroactiv imobilelor din Anglia și Țara Galilor cumpărate începând cu luna ianuarie 1999 și imobilelor din Scoția cumpărate începând cu luna decembrie 2014. Firmele românești care dețin deja proprietăți imobiliare în Marea Britanie ar trebui, prin urmare, să ia notă de acest lucru.

Părerea mea este însă că această nouă cerință este puțin probabil să fie un obstacol real pentru majoritatea investitorilor români din Marea Britanie. Firmele românești care își extind operațiunile în Marea Britanie, foarte probabil, bănuiesc, își desfășoară operațiunile prin intermediul filialelor britanice, care sunt deja supuse regulilor privind indicarea proprietarului final real. Piața imobiliară din Marea Britanie este, desigur, una atractivă, iar în cazul în care investitorii români au investit în ea printr-o firmă românească – sau chiar prin orice altă entitate juridică din afara Marii Britanii – ar trebui să înceapă să planifice să se ocupe de înregistrările necesare, care nu ar trebui să fie prea împovărătoare.

Chiar și așa, nu se poate nega faptul că Legea privind criminalitatea economică va impune într-o anumită măsură poveri pentru mediul de afaceri în general și pentru investițiile în domeniul imobiliar din Marea Britanie. Întrucât legea este însă menită să abordeze punctele slabe identificate în legislația britanică împotriva spălării banilor, este de sperat că aplicarea sa cu succes va face lumea un loc mai sigur pentru noi toți.

Share

Share