Foto: Gajus-Images / depositphotos.com

Se întâmplă rar ca Fondul Monetar Internațional (FMI) să-și corecteze previziunile de creștere economică după doar un trimestru de la începutul anului. Analizând tendințele de creștere economică a celor 190 de țări membre, FMI și-a revizuit prognoza pentru 86% dintre acestea și a redus cu aproape un punct procentual proiecția de creștere economică globală pentru anul în curs, de la 4,4% la 3,6%. Mai mult chiar, această corecție a creșterii economiei globale este însoțită de o creștere semnificativă a prognozei de inflație, ceea ce îngrijorează pe mulți analiști economici. Economistul Mohamed El-Erian subliniază că „toate aceste vești proaste sunt ambalate într-o incertitudine și mai profundă”, perspectiva economică revizuită a FMI fiind „îngrijorătoare” pentru că „arată că este de așteptat să se adâncească inegalitatea atât în interiorul țărilor, cât și între țări”.

România se numără printre țările pentru care FMI a revizuit în scădere prognoza de creștere economică. Corecția adusă de Fond plasează creșterea economiei românești la jumătate din estimarea din toamnă, de la 4,8% la doar 2,2%. Prognoza este extrem de îngrijorătoare, dacă este să ținem cont de faptul că bugetul pentru anul în curs a fost construit de guvern luând în calcul o creștere economică de 4,6%. Datele anunțate de FMI nu ar trebui să surprindă, căci și Banca Mondială anunța la începutul lunii aprilie că economia românească va avea un ritm modest de creștere, de 1,9% în acest an, întâmpinând riscuri suplimentare provocate de războiul din Ucraina. Iar Comisia Europeană (cel mai optimist finanțator extern) vedea și ea, înaintea izbucnirii războiului în Ucraina, o încetinire a economiei României.

Frânează economia, dar accelerează inflația și acest lucru reprezintă un brânci pe panta sărăciei dat unei părți importante din populație. Institutul Național de Statistică a anunțat ceea ce buzunarul românului știa deja: inflația mușcă puternic din veniturile sale și scade considerabil puterea lui de cumpărare. În luna martie, la doar o lună după ce BNR prognoza o creștere a prețurilor de peste 11% la mijlocul anului, rata inflației a sărit deja de 10% (10,15%), de la 8,53% cu o lună înainte. Mărfurile alimentare au cea mai mare viteză de scumpire (11,20%), apoi mărfurile nealimentare (10,86%) și serviciile (6,53%). Trăim cele mai mari scumpiri din ultimii 20 de ani (acum 18 ani a fost ultima dată când inflația se măsura cu două cifre). Potrivit INS, gazele naturale, combustibilii, cartofii şi uleiul rup cel mai mult din veniturile cetățenilor, în timp energia electrică a suferit o ușoară corecție de prețuri prin schemele de compensare impuse de guvern; dar după expirarea acestor scheme, curentul electric „va curenta” din nou buzunarul populației.

Inflația rămâne cea mai mare amenințare economică la adresa oamenilor simpli. Oficial, se preconizează că economia va avea o oarecare creștere modestă, dar riscul de recesiune rezultat din criza din Ucraina este considerabil. Pandemia de COVID-19 a scos la iveală vulnerabilitățile economiei României: impactul deficitelor gemene, politicile și constrângerile instituționale, incoerența fiscală, rigiditatea pieței muncii, sărăcia persistentă și disparitățile de oportunități economice între regiuni și între zonele urbane și rurale. Peste acestea s-au adăugat blocajul lanțului global de aprovizionare și impactul războiului din Ucraina: prețurilor la alimente și la energie au fost primele care au „sărit în aer”.

Puterea reală de cumpărare epuizată și scăderea remitențelor au adus o grea povară, mai ales populației sărace și marginalizate din România. Banca Mondială estimează că, în ciuda speranței unei reveniri economice, ponderea populației românești care trăiește cu mai puțin de 5,5 dolari pe zi depășește 10%. Creșterea prețurilor la alimente și la energie a diminuat considerabil puterea reală de cumpărare a gospodăriilor, și mai ales în rândul celor peste 10% de cetățeni săraci și vulnerabili, forțați să cheltuie aproape 65% din bugetul lor pentru aceste necesități. Iar războiul din Ucraina și perturbarea în continuare a lanțului global de aprovizionare vor continua să afecteze economia României.

Iar un război prelungit în Ucraina poate adânci nivelul de sărăcie a populației și poate împinge România într-o semnificativă criză economică: aceea în care unele cifre mici trebuie să facă cu greu față altor cifre mari. Creșterea economică, puterea de cumpărare, veniturile populației, nivelul de dezvoltare: cifre mici. Accentuarea sărăciei, rata șomajului, deficitul bugetar, deficitul comercial, prețurile: cifre mari. Iar cifrele mici sunt forțate să ducă în spate povara crescândă a cifrelor mari.

Odată cu războiul din Ucraina – dar și din cauza lui – este în plină desfășurare și războiul global cu cifrele mari care erodează puterea de cumpărare și care împing oamenii spre sărăcie. În pofida speranțelor că cifrele mari se vor regăsi în ratele de creștere economică și ale nivelului de trai, cifrele mari nu au făcut altceva decât să se refugieze pe aliniamentul prețurilor. Veniturile măsurate în cifre mici se luptă acum cu prețurile exprimate cu cifre din ce în ce mai mari. Inflația va fi ridicată pentru o perioadă mult mai lungă de timp decât estimarea inițială.

Experții Fondului Monetar Internațional au arătat recent că pentru 2022, inflația este estimată la 5,7 la sută în economiile avansate și 8,7 la sută în cele emergente și în curs de dezvoltare — cu 1,8 și 2,8 puncte procentuale mai mare decât valorile estimate în ianuarie. Redresarea economiei este înfrânată de amenințările semnificative din partea energiei şi a produselor alimentare, iar războiul din Ucraina o aruncă într-o mare de incertitudini.

Incertitudinea guvernează din ce în ce mai mult și prognozele Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional, deși acestea așteaptă o soluționare treptată a dezechilibrelor dintre cerere și ofertă și o creștere modestă a ofertei de muncă în linia de bază, „ceea ce ar trebui să scoată de sub presiune creșterea alarmantă a prețurilor”. Dar condițiile s-ar putea deteriora semnificativ, arată FMI în cel mai recent raport al său.

Înrăutățirea dezechilibrelor dintre cerere și ofertă – inclusiv cele rezultate din război – și creșterile suplimentare ale prețurilor mărfurilor ar putea duce la o inflație constant ridicată și la modificarea drastică a așteptărilor inflaționiste. Iar semnele unei inflații ridicate pe termen mai lung vor împinge băncile – prin ridicarea ratelor dobânzilor – să facă banii și mai scumpi, mai greu de obținut și de rambursat.

Șocului războiului cifrelor mici cu cifrele mari variază de la o țară la alta, în funcție de puterea economică a fiecăreia, dar și de expunerea la războiul din Ucraina; avem în față un compromis dificil de realizat: cel între protejarea creșterii economice (cifre mici) și limitarea inflației (cifrele mari).

Daniel Apostol

Share

Share