Ați ajuns pentru prima dată în România în vara lui 1989, în calitate de atașat comercial al Guvernului Austriac, pe o perioadă de trei ani. Cât de mult a evoluat România în capitalism și care au fost motivele care v-au determinat să vă reîntoarceți și să vă stabiliți definitiv aici?

În iulie 1989, am venit direct dintr-o țară bogată din America de Sud într-o țară care semăna foarte mult cu Coreea de Nord de astăzi. Un șoc cultural de primă clasă. De la salsa, fripturi, fructe tropicale și oameni fericiți, direct într-o țară care a trebuit să sufere teribil sub un dictator. Potențialul înalt și bogăția României au fost mobilizate în proiecte nebunești. Populația a trebuit să sufere incredibil.

Apoi a venit revoluția și am avut ocazia să experimentez o schimbare extremă, pe viu și la fața locului. Acea schimbare a impresionat lumea. Astăzi România este o țară grozavă, cu multe șanse și oportunități, și mă pot considera norocos că am fost primit atât de minunat aici.

În 1992 am fost transferat – împreună cu soția mea Larisa-Ioana – la Rio de Janeiro timp de 3 ani și apoi la Jeddah, Arabia Saudită, unde am reușit să dobândesc experiență cu țările arabe în calitate de consul austriac și consilier comercial timp de 7 ani la Marea Roșie. La acea vreme, îmi era deja clar că România va deveni o „țară a viitorului” – viitorul meu – și astfel în 2002 am avut ocazia să preiau departamentul comercial al Ambasadei Austriei la București. A fost cea mai interesantă perioadă din viața mea. Sute de mari companii s-au înghesuit să vină în România. Se apropia aderarea la Uniunea Europeană.

Având o experiență de peste două decenii de activitate diplomatică comercială internațională, în 2011 ați ales calea antreprenoriatului și ați fondat, alături de un grup de investitori, producătorul de vinuri sub brandul LacertA. Care este povestea business-ului LacertA?

Colaborarea cu colegii români și cu investitorii și exportatorii a fost un lucru extrem de provocator. Austria era cel mai mare investitor străin din țară, iar România devenea din ce în ce mai mult un „hot spot” în Europa. După 7 ani de sprijin și consiliere, am decis să-mi încerc și eu norocul și am înființat “LacertA Winery” cu sprijinul extraordinar al soției mele Larisa, al genialului producător de vinuri Mihai Baniță și al partenerilor financiari din Austria.

Pur și simplu nu exista suficient „vin de renume mondial” în această țară. Oamenii de afaceri din străinătate și mulți cunoscători locali de vin erau pregătiți pentru aceasta.

Cererea de vin premium a fost esențială. Peste tot în restaurante, în vinoteci, în gospodării, cererea de delicatese din România a crescut. În loc de struguri din Chile, roșii din Olanda, brânză din Germania ...etc. ... produse care erau exportate masiv în România după revoluție, s-a încercat folosirea condițiilor climatice favorabile din România, a know-how-ului agricultorilor și a fondurilor UE pentru a produce și oferi produse regionale de top „Fabricat în România”. Cu mare succes. Deci, și în viticultură.

Regii vinului din toată lumea au început să fie interesați de „Feteasca Neagră” și au constatat că mediul din regiunile viticole - în special „Dealu Mare” - era pur și simplu ideal. Clima și solul permit producerea unor vinuri internaționale de top precum Cabernet Sauvignon, Shiraz, Merlot, Chardonnay...etc...

În urmă cu aproximativ o sută de ani, vinurile românești erau deja printre primele 5 vinuri din lume. Acum a venit momentul să restabilim locul vinurilor românești pe piața mondială folosind tehnologie de ultimă oră. Am investit într-o cramă modernă de top cu ajutorul fondurilor UE și ale statului. Sustenabilitatea și viticultura ecologică sunt viitorul nostru.

LacertA Winery și-a sărbătorit anul trecut cea de-a 10-a aniversare.

Cum au evoluat producția și vânzările LacertA anul trecut si care sunt așteptările și planurile de dezvoltare stabilite pentru perioada următoare?

Ultimii 2 ani nu au fost, desigur, ușori pentru noi în ceea ce privește vânzările, din cauza pandemiei. Aproape niciun eveniment, restaurante parțial închise, vânzări dificile către populație, crama a fost închisă pentru vizitatori luni de zile, aproape fără turiști sau oameni de afaceri străini în țară. A fost o provocare imensă pentru noi.

Totuși, producția trebuia să continue și în 2020 am reușit să producem un vin grozav, foarte promițător.

Acum – cel puțin așa se arată – această criză se va termina în curând. Ne așteptăm la un an 2022 puternic.

Am început să exportăm cu succes în peste 20 de țări. Vinurile LacertA sunt foarte populare în Japonia, Coreea, China, Canada, Scandinavia, Germania, Elveția, Austria și acum chiar și în Franța (!). Acest succes rapid a venit pe neașteptate și bineînțeles că suntem foarte fericiți.

Dacă vinurile noastre sunt oferite exclusiv la prestigiosul raliu de mașini de epocă „Bernina Gran Turismo” în septembrie în renumitul St. Moritz, dacă obținem medalia de aur pentru Rosé-ul nostru în San Francisco, dacă vinul nostru este oferit la Ginza din Tokyo, în magazinele de delicatese „LacertA Blanc de Noir“, atunci considerăm că suntem pe drumul cel bun.

Mai presus de toate, ne dorim să devenim mai puternici pe piața din România și sperăm să convingem din ce în ce mai mulți români de vinurile noastre. Am format o asociație cu alți producători de vin premium din Dealu Mare, prin care dorim să ne promovăm mai mult regiunea viticolă. Acasă și în străinătate. Invităm iubitorii de vin să ne viziteze și să se convingă de calitate în mod direct. Crama noastră este vizitată de mii de iubitori de vin în fiecare an. Tururi cu ghid ale cramei și degustări ale vinurilor noastre sunt posibile 7 zile pe săptămână.

Cum ați caracteriza profilul consumatorului român de vin și care este potențialul pieței locale? Ce oportunități oferă România în acest sector și care sunt principalele provocări cu care se confruntă producătorii?

Consumatorul român de vin a evoluat foarte repede după revoluție, de la clasicul consumator de vin dulce, la cunoscătorul de vinuri sec premium. Mulți români au reușit să dobândească experiență în străinătate - în special în Spania și Italia - iar calitatea gastronomiei românești a jucat și ea un rol. Astăzi avem restaurante internaționale de top în toată țara. Putem observa o evoluție care ne este foarte favorabilă. Mulți români sunt acum mândri de produsele fabricate local și gata să le comande. Această evoluție poate fi observată la nivel internațional în țările vinicole clasice. Cine bea vin francez în Toscana? Câte vinuri italienești poți găsi într-un magazin de vinuri din Spania? Sperăm - și ne achităm de sarcina noastră cu degustări de vinuri și multă persuasiune în restaurantele din toată țara - că această tendință va continua și în România.

Chiar trebuie să bei Tempranillo în Poiana Brașov? Îmi plac vinurile Rioja - dar când sunt în vacanță în Spania.

În urmă cu 20 de ani ați fondat Austrian Business Club Bucharest. Care este rolul acestei asociații în peisajul local de business?

Companiile austriece au recunoscut foarte devreme potențialul înalt al României și erau deja pregătite în anii `90 să facă pasul către România și să investească aici. Aducem laolaltă directorii acestor companii. Schimbul de experiență este foarte important. Din ce în ce mai mulți români preiau roluri manageriale în aceste companii. Majoritatea acestor oameni au experiență în străinătate și suntem foarte bucuroși de această dezvoltare. Astăzi, peste 60% dintre membri sunt români. De asemenea, invităm reprezentanți ai altor companii la evenimentele noastre anuale majore precum „Winter Ball” și „Sommerfest” și cooperăm cu CEO Clubs România. Acest lucru le oferă membrilor noștri oportunitatea de a construi o rețea grozavă de profesioniști.

Austria este unul din cei mai mari investitori străini în economia românească, iar volumul comerțului bilateral a depășit anul trecut pragul de 5 miliarde euro. Ce factori contribuie la interconectarea tot mai mare a celor două economii și la interesul ridicat al capitalului austriac pentru piața locală?

Companiile austriece au reușit să stabilească contacte în țările vecine din est, precum Ungaria, Cehia, Slovacia și Slovenia, foarte curând după căderea Cortinei de Fier. Datorită trecutului comun – cuvântul-cheie fiind Monarhia Austro-Ungară – erau mulți austrieci care își aveau rădăcinile în Europa de Est și erau gata, fără sfială sau rezerve, să facă pasul imediat spre Est. Consecința logică a fost că următorul pas către România a fost făcut la mijlocul anilor ’90. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, această integrare a fost puternic accelerată. România a devenit un partener foarte important al Austriei. În prezent, Austria este unul dintre cei mai mari 3 investitori din România.

 

Un interviu de Ioan Dornescu