Foto: vaeenma/ depositphotos.com

Invazia Rusiei în Ucraina are consecințe neprevăzute asupra coeziunii interne a Uniunii Europene, afectând una dintre politicile sale comune de bază – comerțul.

Există o frustrare larg răspândită în rândul fermierilor din Europa de Est în legătură cu compensațiile pe care le primesc de la Bruxelles după ce produsele agricole ucrainene ieftine le-au inundat piețele interne și prețurile s-au prăbușit. Situația își are rădăcinile în deciziile luate în primele faze ale invaziei, când a devenit clar că producția și exporturile de cereale din Ucraina vor fi serios afectate de operațiunile militare – o problemă de importanță globală, deoarece Ucraina vinde cantități masive de grâu și porumb în Africa, iar fără acestea amenințarea foametei urma să devină foarte reală. Uniunea Europeană a decis rapid să vină în ajutorul Ucrainei și să țină în viață exportul de cereale. Așa-numitele „culoare de solidaritate” urmau să folosească infrastructura logistică a țărilor UE pentru a transporta produsele agricole ucrainene spre vest și mai departe în lume – o provocare uriașă, deoarece exporturile fuseseră expediate anterior aproape exclusiv prin Marea Neagră, iar porturile ucrainene de acolo nu mai erau viabile. Legăturile rutiere, fluviale și feroviare dintre Ucraina și țările UE, cum ar fi Polonia și România, care fuseseră neglijate timp de ani de zile, trebuiau să fie reabilitate pe scară largă. În combinație cu acordul de export de cereale negociat de Turcia și ONU, acest lucru a asigurat livrarea produselor atât de necesare pe piețele mondiale.

Dar UE a mers mai departe. Începând cu iunie 2022, a decis să suspende restricțiile tarifare prevăzute în Acordul de asociere UE-Ucraina, și anume taxele de import pentru produsele industriale, sistemul de prețuri de import pentru fructe și legume, toate contingentele pentru produsele agricole și taxele antidumping.

Ca urmare, piața europeană s-a trezit inundată de cereale și alte produse din Ucraina, deoarece nu totul este exportat mai departe în restul lumii. Asociațiile agricultorilor din Europa Centrală și de Est au bătut la ușile politicienilor și au arătat că fermierii ucraineni produceau cereale mai ieftin – aparent cu până la 100 de euro mai ieftin pe tona de grâu în comparație cu România, de exemplu – și că, prin urmare, cerealele se vindeau la prețuri de dumping.

La Bruxelles, apelurile pentru compensarea pierderilor au devenit tot mai puternice. Comisia Europeană a apelat la o rezervă de criză pentru a-i ajuta pe fermieri. Dar cele 56 de milioane de euro sunt departe de a fi suficiente, chiar dacă guvernelor naționale li s-ar permite să contribuie cu o sumă egală. Numai fermierii români și-au estimat pierderile la 200 de milioane de euro. Potrivit Kievului, în 2022, România a devenit chiar cel mai mare importator de cereale ucrainene, cu o cotă de aproape 14% și 1,24 miliarde de euro, înlocuind China în fruntea clasamentului. În 2022, valoarea importurilor agricole a crescut de douăzeci de ori.

Dar în timp ce România a asigurat 60% din tranzitul cerealelor ucrainene, a primit abia 18% din compensații, abia vreo 10 milioane de euro, cu mult în urma celor aproape 30 de milioane de euro și, respectiv, 16 milioane de euro pentru Polonia și Bulgaria, au criticat fermierii. Comisia a replicat că în România, importurile ucrainene au înlocuit pierderile suferite de producătorii interni din cauza secetei, astfel încât nici nu ar fi existat un surplus de cereale pe piață.

La reuniunea Consiliului European din martie, președintele Klaus Johannis a acuzat Comisia că nu a ținut cont de „sacrificiul imens” al României pentru a facilita exporturile ucrainene pe piețele mondiale. Abordările birocratice (pentru calcularea pierderilor) au lăsat semne de întrebare cu privire la buna credință a Comisiei, a declarat președintele. De la Bruxelles au venit semne conciliante. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a cedat, mulțumind României pentru că a luat inițiativa și a propus creșterea cuantumului compensațiilor pentru fermierii din țările de la frontiera externă – bani care ar fi fost oricum doar un prim pas.

Polonia, Bulgaria, Slovacia, România și Ungaria au cerut împreună, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Comisiei, mecanisme automate de sprijin pentru agricultori. În cazul în care toate celelalte abordări ar eșua, cele cinci țări ar dori, de asemenea, ca UE să reintroducă tarifele și cotele de import, nu numai pentru importurile de cereale, ci și pentru semințe oleaginoase, ouă, păsări de curte, miere, zahăr sau fructe. Într-un alt schimb de replici cu comisarul pentru comerț, Valdis Dombroskis, cei cinci miniștri ai agriculturii nu și-au ascuns sentimentele – este inacceptabil ca întreaga povară a gestionării importurilor crescute să fie suportată doar de câteva state membre, au scris ei.

Sătule să aștepte reacția Comisiei, Polonia, Ungaria, Republica Slovacă și Bulgaria au oprit toate importurile și, în unele cazuri, chiar și tranzitul unora sau al tuturor produselor agricole din Ucraina. România a avut o abordare mai ponderată. Deși a recunoscut problemele și a făcut apel la acțiune, Bucureștiul, după un schimb video între cei doi miniștri ai agriculturii, Nikola Solskyi și Petre Daea, a spus doar că transporturile vor fi sigilate la frontieră și monitorizate în tranzit. În plus, autoritatea competentă în domeniul siguranței alimentare nu va mai inspecta produsele din Ucraina abia la destinație, ci încă de la trecerea frontierei. Aceasta va presupune prelevarea de probe pentru testarea calității în conformitate cu reglementările UE, după ce testele efectuate pe produse într-o altă țară din UE au relevat niveluri excesive de pesticide, a precizat ministrul român al agriculturii. După cum formula Daea, România rămâne „singura poartă de intrare pentru importul de produse ucrainiene”.

În prezent, o soluție pentru a remedia distorsiunile pieței se pregătește la nivelul UE: Comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a declarat, într-o legătură video, că măsurile luate unilateral de Polonia, Ungaria, Slovacia și Bulgaria sunt ilegale. În urma negocierilor, cele patru țări au acceptat să renunțe la acțiunea pe cont propriu și să permită punerea în aplicare a propunerilor Comisiei, mai precis interzicerea importurilor de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță până la 5 iunie, permițând în același timp tranzitul de mărfuri. De asemenea, Uniunea va debloca 100 de milioane de euro pentru a-i despăgubi pe fermierii afectați. Ce urmează după 5 iunie rămâne de stabilit.

Dar, indiferent de abordarea viitoare, problemele indică, de asemenea, cât de dificilă va fi integrarea unei superputeri agricole ca Ucraina în Uniunea Europeană.

Alex Gröblacher

Share

Share