Foto: eamesBot / depositphotos.com

În anii ´80, totul era despre Războiul Rece. La televizor abundau imaginile cu rachete gigantice și, după ce Ronald Reagan a preluat cârma Casei Albe, animațiile cu sateliți care trăgeau cu raze laser mortale. Cursa neîncetată a înarmărilor avea să rupă gâtul sovieticilor, lăsându-i cu o economie în degringoladă.

Astăzi, există o altă mare cursă în desfășurare, dar ea nu se învârte în jurul unor mașini de război gigantice, ci în jurul unor piese cu mult mai mici de echipament electronic: semiconductori, sau cipuri, dacă preferați mai simplu. Știți, acele mici chestii care controlează totul, de la prăjitoare de pâine la avioane. În timp ce în perioada Războiului Rece, cursa înarmărilor era o competiție pentru supremație între două blocuri antagoniste conduse de SUA și Uniunea Sovietică, astăzi apele sunt mai tulburi.

Cu siguranță, SUA este în continuare un actor principal de partea Occidentului sau a Lumii Libere, dar de data aceasta cursa nu este doar împotriva Chinei, ca exponent nu doar al Extremului Orient, ci și al regimurilor autocratice. Deși acestea sunt personajele principale, există mai mulți actori implicați: Coreea de Sud, Japonia, Taiwan și, mai aproape de noi, Uniunea Europeană.

Concurența globală pentru semiconductori nu este cu adevărat nouă, dar ceea ce a imprimat ritmul actual mai accelerat a fost pandemia COVID, cu perturbarea puternică a lanțurilor de aprovizionare în industria de înaltă tehnologie și de producție. Benzile de montaj oprite în fabricile de automobile din întreaga lume au fost o imagine elocventă și tulburătoare în acest sens.

Noua administrație de la Washington a citit semnele vremurilor și a elaborat o nouă lege cu numele oarecum amuzant de „Creating Helpful Incentives to Produce Semiconductors Act” (Legea privind crearea de stimulente utile pentru producerea de semiconductori) – sau, pe scurt, CHIPS Act. Faptul că, pe un teren politic extrem de agresiv, democrații și republicanii au îngropat pentru scurt timp securea războiului și au acționat într-o abordare bipartizană spune multe despre urgența resimțită din perspectiva americanilor. Într-adevăr, pe baza datelor Asociației Industriei Semiconductorilor (SIA), ponderea capacităților moderne de producție de semiconductori localizate în SUA s-a erodat de la 37% în 1990 la 12% în prezent, în principal din cauza faptului că guvernele altor țări au investit ambițios în stimulente pentru producția de cipuri, iar guvernul american nu a făcut-o. Între timp, investițiile federale în cercetarea în domeniul cipurilor s-au menținut la același nivel ca procent din PIB, în timp ce alte țări au sporit semnificativ investițiile în cercetare, a remarcat SIA.

Astfel, în iulie 2022, Congresul SUA a adoptat legislația, iar președintele Joe Biden a promulgat-o. Legea intenționează să consolideze producția, proiectarea și cercetarea în domeniul semiconductorilor la nivel național, consolidând economia și securitatea națională și lanțurile de aprovizionare cu cipuri din SUA. Legea CHIPS urmează să ofere subvenții și finanțări federale de diferite forme în valoare de peste 280 de miliarde USD și include subvenții pentru fabricarea semiconductorilor, investiții în cercetare și credite fiscale pentru investiții în fabricarea cipurilor. SIA a apreciat faptul că Congresul s-a ridicat la înălțimea unei provocări definitorii a timpului nostru, a profitat de o oportunitate istorică de a fortifica producția, proiectarea și cercetarea în domeniul semiconductorilor din SUA și a obținut o mare victorie.

Industria a luat notă. Micron Technology, cu sediul în Idaho, a anunțat că va investi 40 de miliarde USD până în 2030 pentru a fabrica cipuri în SUA – investiția necesară este susținută prin subvențiile și creditele din legea CHIPS. Micron a declarat că această capacitate suplimentară va împinge cota de piață americană a producției de cipuri de memorie de la 2% la 10%, urmând să înceapă producția în a doua jumătate a deceniului. Și alte firme americane au făcut un pas înainte. Qualcomm s-a angajat să cheltuiască încă 4,2 miliarde USD pentru cipuri de la instalația din New York a GlobalFoundries și, de asemenea, intenționează să crească producția de semiconductori din SUA cu 50% în următorii cinci ani. Intel a anunțat că are în vedere să investească până la 100 de miliarde USD în Ohio, în ceea ce ar putea fi cel mai mare complex de semiconductori din lume, cu scopul de a crește capacitatea de producție de cipuri într-o perioadă în care oferta este limitată. Pentru început, Intel a vorbit despre o investiție inițială de 20 de miliarde USD, care ar putea crește ulterior la 100 de miliarde USD, cu un total de opt fabrici de producție. Planurile Intel se bazează, de asemenea, în mare măsură pe finanțarea din Legea CHIPS. Gigantul tehnologic ar fi investit oricum într-un nou complex , dar fără subvențiile publice pur și simplu lucrurile nu s-ar fi mișcat la fel de repede și nu ar fi evoluat la fel de rapid, potrivit celor sugerate de șeful Intel, Gelsinger, pentru Reuters.

În timp ce americanii își duc mai departe agenda, ceva se coace și peste Atlantic. Cu peste 40 de miliarde de euro investiții publice și private vizate de o lege similară privind cipurile, propusă de Comisia Europeană în februarie, Bruxelles-ul dorește să consolideze poziția europeană în această industrie extrem de competitivă. Uniunea Europeană vrea să își dubleze cota de piață actuală la 20% în 2030. Legea UE privind cipurile se va baza pe punctele forte ale Europei, cum ar fi organizațiile și rețelele de cercetare și tehnologie de vârf la nivel mondial, precum și o serie de producători de echipamente de pionierat. Aceasta va conduce la un sector înfloritor al semiconductorilor, de la cercetare la producție, și la un lanț de aprovizionare rezistent. Dar acest act legislativ mai are încă un drum lung de parcurs, așa cum este obișnuit pentru stilul de lucru de la Bruxelles – raportorul PE, Dan Nica din România, va prezenta probabil un raport pe această temă abia în această toamnă, urmat de negocieri între Comisie, Parlament și Consiliu.

Apropo de România: și ea vrea o parte din plăcinta europeană a semiconductorilor. Ceea ce pune pe masă este o anumită afinitate high-tech, o tradiție care a început în anii ‚70 și ‚80 în ceea ce privește resursele și capitalul uman. „Există capacități de cercetare-dezvoltare și inovare, sunt mii de oameni care lucrează în domeniul tehnologic, dar nu este suficient, iar crearea unei unități de producție de cipuri este un pas important’’, a declarat Florin Spătaru, ministrul român al Economiei. Potrivit acestuia, există o distribuție inegală a jucătorilor din acest sector în UE, iar dezvoltarea pieței în Europa de Sud-Est ar contribui la echilibrarea pieței. România a inițiat demersuri pentru redeschiderea minelor, astfel încât metale precum cuprul să poată fi procesate pe plan intern. În perioada următoare vom putea asigura finanțarea necesară pentru a procesa aceste materii prime, a adăugat el.

Între timp, China – fără îndoială cel mai mare actor al acestei viitoare piețe de mii de miliarde de dolari, perceput de Occident ca un concurent neprietenos sau de-a dreptul o amenințare – nu se culcă nici ea pe o ureche. Deși are o mare parte din piața de producție de cipuri, China însăși deține relativ puțin din ceea ce produc fabricile sale. După ce, în 2018, președintele american Donald Trump a tăiat accesul companiilor chineze precum ZTE sau Huawei la tehnologiile americane, la Beijing există o conștientizare tot mai mare a independenței tehnologice, deoarece creșterea în industriile high tech este alimentată de semiconductori. În prezent, China consumă aproximativ 40% din toate cipurile fabricate la nivel global, fiind independentă doar în proporție de 12%, potrivit GlobalData.

Încă din 2011, China a investit peste 100 de miliarde de dolari în stimulente pentru industria sa de semiconductori, cuprinzând subvenții, investiții în capitaluri proprii, reducerea tarifelor la utilități, împrumuturi avantajoase, scutiri de taxe și terenuri gratuite sau la preț redus pentru fabricile de cipuri, informează SIA. China va deveni principala superputere mondială în domeniul semiconductorilor pe baza cererii interne în creștere pentru cipuri, potrivit cercetării GlobalData.

Nu doar SUA, UE și China au ambiții mari. Autoritățile din Taiwan, unde se află gigantul cipurilor TSMC, au sponsorizat aproximativ 150 de proiecte pentru producția de cipuri în ultimul deceniu. Iar în contextul în care Coreea de Sud urmărește stimulente și își propune să încurajeze investiții de aproximativ 260 de miliarde de dolari în cipuri în următorii cinci ani, iar Japonia cheltuiește aproximativ șase miliarde de dolari pentru a-și dubla producția internă de cipuri până la sfârșitul deceniului, cursa semiconductorilor pare să fi luat cu adevărat avânt.

Dar a crede că investițiile uriașe echivalează automat cu supremația cipurilor ar fi o eroare. Centrul pentru securitate și tehnologii emergente de la Georgetown a avertizat că, la nivel de națiune, Statele Unite ar trebui să implice aliații și partenerii pentru a coordona stimulentele pentru producția internă și pentru a crea o rezistență a lanțului de aprovizionare global. Este important să se prevină o cursă a subvențiilor între statele prietene, notează Centrul. Chiar și bunul simț dictează că, dacă toată lumea acționează fără să țină cont de evoluția de lungă durată, fondurile ar putea fi risipite.

De asemenea, banii de unii singuri nu garantează o tehnologie de top. Chiar dacă China cheltuiește miliarde pentru a-și dezvolta sectorul intern al semiconductorilor, mai este încă ceva timp până să ajungă la capacitățile necesare pentru a produce cipuri de ultimă generație, a declarat un analist pentru CNBC. Mario Morales, vicepreședinte pentru tehnologii generice și semiconductori la International Data Corporation, consideră că sunt probabil cu trei sau patru generații în urma a ceea ce se consideră a fi de vârf.

Nu în ultimul rând, un ultim aspect trebuie luat în considerare: materiile prime. După ce Rusia a atacat Ucraina în februarie, războiul complică aprovizionarea cu gaz neon din Ucraina și cu paladiu din Rusia. Fără materiale esențiale precum acestea două, producția de cipuri se va opri. Cu sau fără subvenții.

Alex Gröblacher

Share

Share