Când scriu acum, în februarie 2022, îmi este în primul rând greu să îmi amintesc situația din noiembrie 2018, când am preluat conducerea Camerei de Comerț Britanico - Române de la Colin Lovering. Au existat femei prim-miniștri atât în Marea Britanie, cât și în România, Theresa May și respectiv Viorica Dăncilă. Negocierile dintre Marea Britanie și UE erau încă în desfășurare, dar BREXIT-ul nu avusese încă loc. În comun cu multe alte camere de comerț britanice bilaterale din întreaga lume, activitatea principală a Camerei a fost aceea de promovare a comerțului, finanțată prin fonduri nerambursabile de către Departamentul pentru Comerț Internațional al Marii Britanii (DIT), cu acoperirea în proporții egale a costurilor. Am fost membri ai Consiliului Camerelor de Comerț Britanice din Europa, cunoscut sub numele de „COBCOE”, cu care am interacționat relativ puțin. Chiar dacă știam ce este „COBCOE”, acronimul „COVID” ne era încă necunoscut și viața era ceea ce odinioară consideram „normală”. Cea mai mare parte a ofertei Camerei către membri consta în evenimente față-în-față în București și un număr mai redus de astfel de evenimente la Cluj-Napoca și Londra. Reuniunile Consiliului Camerei aveau loc, de obicei, față-în-față la București, cu întâlniri anuale la Londra și Cluj-Napoca: încercările de a face ședințele hibride productive nu au fost deosebit de satisfăcătoare.

Ce diferență față de ceea ce este acum! Mandatul meu de trei ani ca Președinte pare să fi trecut relativ repede, dar provocările apărute au făcut ca acea perioadă să fie plină de evenimente. Cu siguranță nu a fost o sinecură – dacă vreodată un rol de voluntar poate fi numit astfel. Pot spune că am făcut niște greșeli, am întâlnit mulți oameni interesanți care m-au inspirat și am învățat multe de la ei și din situațiile cu care am avut de-a face. În ciuda provocării de a reinventa Camera ca fiind pur și simplu o organizație cu membri, după încheierea finanțării nerambursabile DIT și după turbulențele și frustrările pandemiei, sunt încântat că pot să transfer rolul de Președinte la sfârșitul mandatul meu din cadrul BRCC în condițiile unui viitor mai stabil decât atunci când am început eu.

Am lucrat pentru diverse conduceri de-a lungul anilor, ca avocat extern, ca secretar al companiei și ca director ne-executiv, în entități precum companii listate la bursă, organizații caritabile importante și chiar IMM-uri – printre ultimele entități menționate numărându-se și BRCC în ceea ce privește valoarea patrimoniului Camerei și cifra de afaceri anuală. Am încercat să imit ceea ce am considerat a fi o bună practică de către conducerile respectivelor organizații, dar viața pare să aibă întotdeauna alte surprize în sertar. Poate că cea mai mare surpriză pe care am avut-o în ultimii trei ani a fost să îmi spună cineva că nu se va înscrie ca membru al Camerei pentru că nu dorește ca din cotizația sa să-mi plătească salariul de președinte al BRCC...

Deși rolul este ne-executiv și asumat pe bază de voluntariat, poate începe cu ușurință să semene cu un loc de muncă cu normă întreagă dacă permiți să se întâmple asta, așa că poate presupunerea că este o poziție plătită devine mai rezonabilă când este văzută în această lumină și se face o comparaţie cu preşedinţii Camerelor de Comerţ din România.

Părerea mea este că o organizație care depinde de o singură persoană ca „lider” este puțin probabil să fie sustenabilă pe termen lung, sau chiar pe termen mediu: nimeni nu este nemuritor sau de neînlocuit. Avantajele unui Consiliu Director ne-executiv la conducerea unei organizații precum BRCC sunt că acesta poate oferi o gamă diversă de opinii ale membrilor săi, precum și o anumită continuitate - noi membri se alătură Consiliului în timp ce alții pleacă, dar există întotdeauna un Consiliu. Așa cum nimeni nu este de neînlocuit, nimeni nu are monopolul asupra tuturor ideilor bune și este responsabilitatea Președintelui să se asigure că directorii sunt capabili să dezbată liber și deschis strategia pe care organizația trebuie să o urmeze, precum și să selecteze persoana sau persoanele cu puterea executivă de a implementa strategia respectivă și să îi tragă la răspundere pentru implementarea strategiei convenite.

Totuși, ședințele Consiliului nu trebuie să devină o cameră cu ecou în care toți directorii sunt în esență de acord între ei și nimeni nu îi provoacă pe directori – sau unii pe alții – să facă ceva mai bun pentru atingerea obiectivelor organizației. În practică, aceasta înseamnă că, pentru ca ședințele Consiliului să fie productive, este necesar să existe discuții pregătitoare pentru a identifica ideile utile și pentru a evalua care dintre ele ar merita să fie prezentate Consiliului pentru discuții. Totuși, este important să nu transformăm Consiliul într-o „șezătoare”, iar Președintele trebuie să se asigure că analizează și ia decizii pentru promovarea obiectivelor organizației.

Cât de bine am reușit să pun în practică aceste principii în timpul cât am fost Președintele BRCC, îi voi lăsa pe alții să evalueze. Cu siguranță voi recunoaște că, pe de o parte, am dorit să mă asigur că toată lumea are șansa de a-și exprima opinia, dar probabil că, pe de altă parte, am permis ca ședințele Consiliului BRCC să dureze prea mult pentru o organizație în care toți directorii au alte treburi de făcut.

Acum, că i-am menționat pe colegii mei directori, trebuie să recunosc tot efortul depus de aceștia pentru succesul BRCC. Nu numai că fac parte din Consiliul Director, dar unii dintre ei fac mult mai mult decât să fie doar directori, prin asumarea a ceea ce sunt în esență roluri executive în sprijinul personalului cu normă întreagă și normă parțială al Camerei. Transformarea Camerei dintr-o organizație cu costuri permanente mari și o pierdere majoră iminentă de venituri după retragerea de către DIT a fondurilor nerambursabile pentru promovarea comerțului de către camerele de comerț, așa cum era când am preluat eu conducerea, în organizația mai flexibilă și mai practică de astăzi, nu ar fi putut avea loc fără astfel de eforturi.

Nu toți salariații care existau la Cameră atunci când am preluat eu conducerea sunt încă la noi astăzi. Celor care au plecat și celor care au rămas alături de noi le spun un „mulțumesc” din inimă pentru toate eforturile depuse. Personalul plătit a fost completat de o serie de stagiari foarte talentați, de la care am învățat multe și care sper că au considerat timpul petrecut la Cameră un pas util în carieră. Sunt deosebit de mulțumit că, în cadrul relației dintre Cameră și Corporația City of London, suntem din nou în contact cu unul dintre foștii noștri stagiari care este acum la Corporație.

Nu se poate nega că încetarea schemei DIT de promovare a comerțului și a furnizării fondurilor nerambursabile care acopereau majoritatea operațiunilor Camerei până în 2019 a provocat o criză pentru Cameră. Pandemia de COVID a fost, desigur, o criză nu numai pentru Cameră, ci și pentru mulți dintre membrii noștri. Se spune că o criză este o oportunitate care nu trebuie irosită niciodată și cred că BRCC s-a folosit din plin de ambele. Camera și-a redescoperit activitatea de bază ca organizație a membrilor: vom promova cu bucurie comerțul și investițiile între Marea Britanie și România, dar prioritatea noastră este creșterea bazei noastre de membri prin dezvoltarea oportunităților de afaceri pentru membrii noștri.

Pandemia a dus la suspendarea programului de evenimente față-în-față al Camerei destinat membrilor, dar am constatat că putem să oferim membrilor (și potențialilor membri) un program larg de webinar-ii și evenimente online, inclusiv misiuni comerciale virtuale, accesibile tuturor membrilor noștri, oriunde s-ar afla. La nivelul Consiliului Director, ședințele noastre au început să fie în primul rând online. A fost o provocare să ne obișnuim, dar având în vedere că acum avem directori împrăștiați în București, Cluj-Napoca și Londra, a fost esențial pentru noi să depășim dificultățile pe care le-am avut anterior cu întâlnirile hibride.

Unii ar putea include BREXIT-ul în aceeași categorie cu aceste dificultăți, dar eu l-aș vedea mai degrabă ca pe o provocare, decât ca pe o criză. Indiferent ce crede fiecare dintre noi despre ce a fost bine și ce a fost rău în legătură cu BREXIT – și despre modul în care s-a realizat – această schimbare a fost un motiv pentru Cameră să organizeze mai multe evenimente comune cu alte camere bilaterale din România pentru a explica faptul că Marea Britanie nu se retrăgea din Europa, oferind noi oportunități membrilor respectivi să se întâlnească și să exploreze modalități de a face afaceri împreună. Din punctul meu de vedere, întrebările care mi-au fost puse de omologii mei din conducerile altor camere bilaterale din România cu privire la modul în care votasem au venit ca un semnal de alarmă. A explica românilor și altor expatriați din România - ale căror drepturi de vot în țările lor de origine se bazează pe cetățenie, nu pe rezidență - de ce a fost rezonabil să nu votez la un referendum care, în mod evident, mă afecta direct (ca și în cazul referendumului scoțian, de altfel) a fost extrem de dificil și nu cred că am reușit să îi conving - sau să mă conving pe mine însumi. Oricum ar fi, este bine să constatăm că în urma BREXIT-ului, între Marea Britanie și România continuă să existe afaceri și investiții.

Fuziunea COBCOE cu Camerele de Comerț Britanice într-o organizație neguvernamentală care reprezintă camerele de comerț locale din Marea Britanie a fost o altă oportunitate semnificativă pentru Cameră. BRCC a devenit membră a rețelei globale a camerelor de comerț britanice (BCC), oferindu-ne acces instant nu numai la membrii camerelor de comerț locale din toate părțile Marii Britanii, ci și la membrii altor camere de comerț britanice bilaterale din întreaga lume. În opinia mea, acesta înseamnă pentru BRCC un punct de vânzare unic pe piața românească: am insistat pentru această legătură cât de mult am putut în timp ce eram Președintele BRCC și voi continua să fac asta atâta timp cât voi fi în Consiliu.

O preocupare pe care am avut-o încă de dinainte de a deveni președinte a fost că BRCC nu a fost atât de implicată cum ar fi trebuit în Coaliție, Coaliția pentru Dezvoltarea României formată din camere de comerț bilaterale și organizații de afaceri. Mi-a făcut o deosebită plăcere la sfârșitul mandatului meu de președinte să văd că BRCC a primit funcția de copreședinte al grupului de lucru al Coaliției pentru sănătate în România. Pe lângă faptul că îmbogățește profilul BRCC, această oportunitate oferă posibilitatea de a influența acest domeniu crucial al politicii românești pentru binele comun.

BRCC face parte din societatea civilă și am considerat că este foarte important să sprijinim membrii noștri din sectorul educațional și din sectoarele ONG / non-profit prin grupuri de lucru lunare. Acest lucru ne-a permis să avem discuții pe teme de interes comun și, în cazul ONG-urilor, să punem în legătură oamenii care se ocupă de inițiativele CSR ale marilor corporații cu ONG-uri cu adevărat valoroase, care poate sunt foarte bine cunoscute, sau nu. Dacă am reușit să fac ceva bine prin sprijinul meu pentru aceste inițiative, timpul meu petrecut la conducere nu a fost irosit.

În calitate de avocat comercial, consider că buna guvernare corporatistă este un fundament esențial pentru sustenabilitatea oricărei organizații corporatiste, inclusiv a Camerei. A fost deosebit de satisfăcător în ultimele luni ale perioadei în care am fost președinte să ghidez schimbarea documentelor constitutive ale BRCC, astfel încât succesorii mei să fie asistați de un număr de vicepreședinți, fiecare având responsabilitatea pentru un anumit domeniu. De asemenea, am fost foarte încântat să fiu reales în Consiliu pentru încă trei ani și, de asemenea, să fiu numit vicepreședinte pentru guvernare corporatistă și relațiile cu camerele de comerț britanice. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu noul președinte, Colin Lovering, căruia îi ofer felicitările și sprijinul meu.

Deși este o organizație neguvernamentală independentă, Camera are un rol important în promovarea comerțului bilateral și a investițiilor între Marea Britanie și România. A fost o onoare - și o provocare - să îndeplinesc rolul de președinte, dar mandatul meu s-a încheiat. Cu toate acestea, voi rămâne un membru activ al Consiliului și un susținător al Camerei. Să sperăm că acest lucru îmi va lua mai puțin timp și energie decât am alocat în ultimii trei ani pentru chestiunile Camerei. Sper să pot folosi ceea ce am învățat în calitate de președinte al BRCC, precum și timpul suplimentar de care dispun acum, pentru a putea continua să sprijin compania cotată la bursă la care sunt director neexecutiv, precum și alte societăți, fie ca avocat de business, fie în alt rol. Înainte și în sus!