Nu știu alții cum sunt, dar noi, aici, pe plaiuri europene, am ajuns la concluzia că vrem aer curat, cât mai curat. În speranța că se vor face simțite ecouri de la Bruxelles și pe meleagurile noastre, să vedem ce ne rezervă viitorul.

Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 să reducă nivelul emisiilor cu 55% comparativ cu ceea ce emiteam în 1990. Europa își dorește să devină, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor. Este o țintă ambițioasă, dar pași sunt deja făcuți. În ultimii 16 ani, au scăzut cu succes emisiile provenite din producția de energie și din industriile care consumă intensiv de energie cu 42,8%.

Astăzi, Comisia Europeană propune să reducă și mai mult plafonul global de emisii și să își mărească rata anuală de reducere. Toate aceste eforturi sunt însă invizibile la nivelul cetățeanului, a ceea ce înseamnă viața de zi cu zi... asta până se intervine în liniaritatea vieții cotidiene, când îl obligi sau constrângi prin taxe și impozite să își schimbe opțiunile. Vorba cântecului... „Ce-ai cu noi, mă? Pentru ce să dăm cu var?”.

Autoturismele și autoutilitarele/vehicule utilitare ușoare sunt responsabile de aproximativ 12% și respectiv 2,5% din emisiile totale de dioxid de carbon (CO2) din UE, care este principalul gaz cu efect de seră. Evident, și aici vor fi luate măsuri, iar în mod evident... acestea ne vor afecta direct. În mod cert, dacă avem în vedere achiziția unui automobil, va trebui să fim atenți pe ce vom da banii, iar dacă afacerea noastră are o componentă care implică transport rutier, va trebui să fim extrem de atenți.

 

Ce praguri țintă urmărește Uniunea Europeană?

 

2020 – 2024

Pentru acest interval, UE stabilește obiective de emisii CO2 la nivelul întregii flote pentru constructori.

  • Mașini: 95 g CO2 / km
  • Furgonete: 147 g CO2 / km

Dar, aceste praguri stabilite luând în calcul procedura de testare NEDC, sunt ceva mai optimiste pentru constructori. Din acest an, procedura de testare se va baza pe procedura WLTP.

Pentru a înțelege cam pe unde se află constructorii, și cât au de lucrat la nivelul emisiilor, iată câteva exemple. Dacia Sandero, noua campioană la capitolul vânzări la nivel european, În versiunea ECO-G cu alimentare benzină/ GPL are emisii de 108 g/km CO2 conform standardelor WLTP. Dacă privim spre un Sandero SCe de 65 CP, acesta are emisii de 120 g. Dacă urcăm spre zona compactă și luăm ca reper liderul segmentului – Volkswagen Golf 8, pentru motorizarea 1.0 TSI vorbim de emisii de 123 g/km, versiunea 1.5 eTSI are emisii de 126 g/km, iar un clasic Golf GTI cu propulsor 2.0 TSI are emisii de 166 g/km după standardele WLTP. Dar aveți și opțiunea unui Golf eHybrid 1.4 TSI care are emisii de 21 g/km. Putem urca spre zone mai rarefiate, dar vom regăsi valori mai mari. Cum producătorii au acea limită de 95 g/km programată a fi atinsă în 2024, adică nu mai departe de trei ani, în mod cert vom asista la dispariția din gamă a unor motorizări.

Până în 2022, producătorii beneficiază de un sistem de bonusuri, automobilele cu emisii mai mici de 50 g CO2/ km sunt contabilizate ca 1,67 vehicule anul acesta și 1,33 vehicule în 2022. Pentru vehicule comerciale ușoare acest sistem de bonus nu se aplică.

 

2025-2030

  • Mașini: reducere de 15% începând cu 2025 și reducere de 37,5% începând cu 2030
  • Furgonete: reducere de 15% începând cu 2025 și reducere de 31% începând cu 2030

Dacă un producător depășește limita de CO2 pe întreaga flotă, sancțiunile au forma unei taxe pe fiecare gram suplimentar la nivel de flotă. Taxa are valoarea de 95 euro/ gram și se aplică fiecărui model comercializat de constructor.

 

Fit for 55

Anul acesta, Comisia Europeană a anunțat planul Fit for 55 prin care își dorește ca Europa să ajungă neutră din punct de vedere al emisiilor până în 2050. Un prim pas este reducerea emisiilor cu 55% până în 2030. Da, am văzut puțin mai sus că deja sunt stabilite niște ținte pentru 2030. Noul plan este ceva mai ambițios, dar pentru moment este unul care așteaptă să fie votat.

  • Proiectul ” Fit for 55” propus anul acesta propune ca anul 2030 să fie sinonim cu o reducere cu 55% a emisiilor comparativ cu 1990.
  • În cazul LCV s-a decis ca acestea să emită cu 50% mai puțin.
  • Iar din 2035 vorbim de comercializarea de automobile cu zero emisii.

Din 2026 transportul rutier va fi afectat și de taxarea emisiilor, fiind astfel încurajată folosirea de combustibili mai curați. Și taxarea emisiilor de CO2 va fi aplicată și în restul sectoarelor, spre exemplu în aviație, care în acest moment este o excepție, sau transport naval.

Până aici lucrurile sunt destul de clare, și poate pe undeva confortabile... „Îmi păstrez actuala mașină!”

 

Cum se traduc cele de mai sus în viața noastră de zi cu zi?

 

O altă misiune a autorităților în lupta pentru un aer curat va fi scoaterea mașinilor vechi și poluante de pe drumurile publice. Introducerea unei noi taxe auto este mică, cu șanse reale de concretizare egale aproape cu zero.

Dacă pornim de la o declarație a Ministrului Mediului, Tánczos Barna: „Trebuie descurajați cei care doresc mașini vechi cu motoare mari. Prin impozite. Statul român trebuie să crească impozitul la aceste mașini”, lucrurile sunt clare.

Cât de curând ne vom trezi cu un nou sistem de impozitare pentru automobile, un sistem care va lua în calcul cilindreea și emisiile și va fi principala armă care va trimite la REMAT multe modele cu o vârstă venerabilă și cu emisii generoase. Ne așteptăm ca Guvernul României să stabilească niște praguri minimale pentru aceste impozite. Asta pentru a nu da libertate totală autorităților locale să stabilească aceste impozite. Luând exemplul certificatelor verzi din factura de energie electrică, se vor majora taxele din combustibili. Vei plăti în funcție de cât călătorești, sau cu alte cuvinte, de cât combustibil folosești. Și astfel poate unii conducători auto vor abandona practica de a lăsa motorul pornit când staționează 10-20 minute.

Ursula von der Leyen, Președinte german al Comisiei Europene, a promis că „UE este pregătită să ajute România să își ecologizeze parcul auto”. Să nu ne așteptăm la derogări, la păsuiri, ochi închiși sau taxe reduse... Nu! Ajutorul european se va duce în construirea de stații de încărcare și dezvoltarea infrastructurii, dar aici totul depinde de autorități locale, care trebuie să transforme acești bani în lucruri concrete care să ajute contribuabilul să fie încurajat să facă trecerea spre un automobil mai verde.

Vor continua să existe diferite scheme de ajutor, din partea Guvernului, pentru achiziționarea de automobile electrice sau plug-in hybrid. Cel mai probabil, programul Rabla Plus va continua, dar nu vedem un viitor pentru Rabla clasic.

Să devenim mai responsabili vis-a-vis de cum tratăm planeta, evident este o prioritate. Să ajungem la acel nivel de conștiință comună și să acționăm toți ca o singură ființă... greu de crezut. De aceea probabil avem nevoie de noi reguli.

 

Constantin Ciobanu