Așadar, se întâmplă. Sub spectrul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Europa începe să gândească ceea ce era de negândit până acum și să se desprindă de importurile de petrol și gaze care finanțau și încă finanțează mașinăria rusă de război. La sfârșitul lunii martie, președintele SUA, Joe Biden, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au anunțat un grup operativ comun care să se ocupe de reducerea dependenței Europei de combustibilii fosili din Rusia și de consolidarea securității energetice europene. SUA vor colabora cu partenerii internaționali și vor depune eforturi pentru a asigura volume suplimentare de gaz natural lichefiat (GNL) pentru piața UE de cel puțin 15 miliarde de metri cubi în 2022, a anunțat Casa Albă.

Acest lucru sună bine pe hârtie, dar rămân câteva întrebări. Potrivit unei analize realizate de Reuters, în timp ce SUA produc suficient gaz natural, toate cele șapte uzine de export de GNL ale sale funcționează în prezent și lichefiază la capacitate maximă. Prin urmare, aprovizionarea Europei este posibilă, dar ar implica în mare măsură redirecționarea livrărilor existente. O altă problemă este că, după cum spune Reuters, terminalele de GNL din Europa au o capacitate disponibilă limitată de a absorbi aprovizionarea suplimentară din Statele Unite sau de la alți producători importanți, în cazul în care livrările de gaze din Rusia sunt întrerupte.

Și apoi, desigur, trebuie luat în considerare și aspectul legat de mediu și de schimbările climatice. Pentru o lungă perioadă de timp, Europa a fost în prima linie a acțiunii climatice, insistând asupra unor obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și instituind programe precum Green Deal (care vizează obținerea neutralității în materie de carbon până în 2050) sau Fit for 55 (cu un obiectiv de reducere a emisiilor cu 55% față de nivelurile din anii 1990 până în 2030). Au fost stabilite obiective pentru producția de energie curată și pentru alte sectoare, sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii urmează să fie reformat, au fost alocate fonduri pentru reconversia industriilor din regiunile carbonifere din Europa. Ieșirea din era carbonului a fost mai mult sau mai puțin bătută în cuie - și finanțată din greu. Numai Planul de investiții pentru o Europă durabilă, pilonul de investiții al Deal-ului verde, va mobiliza cel puțin 1.000 de miliarde de euro în investiții durabile. O parte a planului, mecanismul de tranziție echitabilă, va viza o tranziție ecologică echitabilă și corectă, cu investiții de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 pentru a sprijini lucrătorii și cetățenii din regiunile cele mai afectate de tranziție.

Dar apoi Rusia a atacat Ucraina și a adăugat noi probleme pe lângă o criză energetică existentă. Aproape peste noapte, autonomia energetică - adică independența față de importurile de combustibili fosili din Rusia - a devenit noul cuvânt la modă în mediul de afaceri și în politică. Cu o viteză demnă de toată lauda, Bruxellesul a adoptat RePowerEU, un plan menit să rezolve noile provocări. Pe lângă abordări mai convenționale, acesta cuprinde și măsuri curajoase de accelerare a unor tehnologii curate precum hidrogenul.

Dar în unele locuri din Europa, sursele de energie considerate anterior ca fiind murdare au revenit în centrul atenției. De exemplu, Belgia a decis să amâne cu zece ani renunțarea la energia nucleară planificată pentru 2025, deoarece există îngrijorări legate de creșterea prețurilor la energie din cauza invaziei rusești în Ucraina. „Guvernul federal a decis să ia măsurile necesare pentru a prelungi cu zece ani durata de viață a celor mai recente două reactoare nucleare”, a scris pe Twitter premierul Alexandre De Croo. „Această prelungire va consolida independența țării noastre față de combustibilii fosili într-un context geopolitic turbulent”, a adăugat el.

În Germania, deși au existat de asemenea discuții privind amânarea închiderii reactoarelor nucleare rămase, calea urmată a fost reactivarea vechilor centrale pe cărbune pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică. Renunțarea treptată la energia nucleară, renunțând în același timp la energia pe bază de cărbune, pare mai dificilă dacă există simultan probleme de aprovizionare cu gaz. Potrivit lui Olaf Lies, ministrul Energiei din Saxonia Inferioară, cărbunele va juca din nou un rol crucial. „Faptul că rostim din nou această frază nu e cu siguranță ceva de la sine înțeles, având în vedere planul de a elimina treptat cărbunele până în 2030”, a declarat el în timpul unei conferințe de presă la începutul lunii martie. „Dacă vrem să fim mai independenți, va trebui să operăm cu cărbune”, a spus Lies, citat de Euractiv. În Germania, la fel ca în Belgia, Verzii sunt cei care trebuie să fie flexibili.

Și în România, o țară mult mai puțin dependentă de importurile de energie din Rusia, lucrurile sunt în mișcare. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a anunțat că și România va trebui să repornească temporar centralele electrice pe cărbune, ca „măsură de forță majoră”. Această soluție are ca scop obținerea independenței cât mai curând posibil, a precizat ministrul.

Iar într-o măsură concretă luată mai recent, Parlamentul a adoptat o lege care permite finalizarea centralelor hidroelectrice în zonele naturale protejate. Aceste centrale au început să fie construite înainte de aderarea României la UE, în 2007, dar au fost apoi abandonate, când țara s-a angajat să respecte standardele de mediu impuse de Bruxelles. Acum, argumentele privind lipsa de energie a țării în vremuri de criză au prevalat asupra oricăror motive în favoarea protecției mediului. Senatorul Daniel Zamfir, din partea Partidului Liberal, a susținut la propriu, în timpul unei ședințe a comisiei sale parlamentare, că energia electrică este mai importantă decât o mică pasăre care își mută cuibul la un kilometru mai încolo.

Social-democrații, alt partid mare al coaliției de guvernare de la București, au avut lucruri asemănătoare de spus - atunci când au început să se construiască hidrocentrale în toată România în anii 2000, ariile naturale protejate nu erau desemnate la vremea respectivă și nu au existat restricții din partea Comisiei Europene. S-au investit sute de milioane de euro, iar mai târziu, niște băieți deștepți s-au gândit să deseneze din birou harta ariilor protejate din România. Pierdem sute de milioane de euro, având în vedere că astăzi ne confruntăm cu penurie de energie și trebuie să ne creștem puterea de cumpărare, a spus Alfred Simonis, liderul grupului lor parlamentar din camera inferioară.

Nu tuturor le plac astfel de planuri. Partidul de opoziție USR s-a opus proiectului de lege pe motiv că, odată finalizate proiectele, beneficiile vor fi minore, în timp ce mediul va fi grav afectat. Este un câștig iluzoriu, reprezentând doar 0,4% din producția totală de energie a țării, dar care va distruge ireversibil o mare parte din ariile protejate, a declarat Stelian Ion, reprezentantul USR. Potrivit specialiștilor, câteva dintre principalele proiecte vizate de această nouă lege - în condițiile în care va fi aprobată de președintele Klaus Iohannis - sunt hidrocentralele de la Bumbești (41 MW) și Dumitra (21 MW) pe râul Jiu, și de la Răstolița (35MW) în Munții Călimani, pe unul dintre afluenții râului Mureș. Capacitatea totală de producție a României este de aproximativ 18.540 MW.

Organizațiile de mediu critică guvernul român pentru lipsa unei viziuni și a unor politici mai îndrăznețe. Conducerea închide ochii la problemele de mediu, dar nu este nici dispusă să își îndrepte atenția și către alte posibilități pe care le are țara, cum ar fi energiile regenerabile offshore. În loc să investească în regenerabile, în surse de stocare, în modernizarea și extinderea rețelei de transport a energiei pentru a face față intrării noilor surse de energie regenerabilă, statul a preferat să mențină artificial în viață cărbunele prin diverse ajutoare de stat. În această situație de urgență, faptul că autoritățile s-au întors la cărbune a fost o reacție previzibilă, a declarat Bankwatch România pentru TheBizz. Organizația care urmărește îndeaproape procesul de eliminare treptată a industriei cărbunelui în Valea Jiului și în alte regiuni a adăugat că este esențial ca unitățile de producție de energie planificate a fi repornite să respecte limitele de emisii impuse de Comisia Europeană. Scenariul cel mai probabil, în cazul în care România nu-și atinge țintele, este că nu va primi următoarele tranșe din sumele planificate a fi oferite pentru a sprijini respectarea acestora. Nu ne dorim ca acest lucru să se întâmple, deoarece majoritatea proiectelor importante, atât din punct de vedere energetic, cât și social, sunt susținute financiar din aceste fonduri, a avertizat organizația.

Având în vedere vechimea și starea termocentralelor pe cărbune din România, menținerea lor în viață pentru o perioadă mai lungă de timp nu ar avea altă justificare reală decât trecerea directă de la cărbune la surse regenerabile. Potrivit Bankwatch, există mari șanse ca țintele de decarbonizare să fie plafonate și există, de asemenea, posibilitatea plafonării prețurilor certificatelor ETS. Ceea ce nu dorim să se întâmple, și sperăm să nu se întâmple, este ca tehnologiile poluante să devină din nou acceptabile, spune Bankwatch.

Un purtător de cuvânt al DG Mediu a confirmat pentru TheBizz că, deși situația s-a schimbat, iar pentru unele state membre calea de tranziție energetică va fi diferită de cea anticipată, UE este în continuare obligată prin Legea privind clima să reducă emisiile cu cel puțin 55% până în 2030 și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Totuși, sursele regenerabile nu au ieșit complet din vizor. România lansează un apel de proiecte în cadrul planului de redresare și reziliență, în valoare totală de 460 de milioane de euro pentru aproximativ 950 de megawați de energie regenerabilă. Prioritate vor avea companiile care au un grad de autoconsum de minimum 50%; practic economia, agricultura, industria alimentară vor beneficia de acest ajutor, dacă accesează aceste 450 de milioane de euro și pot demonstra că pot să își folosească eficient acoperișurile sau terenurile disponibile pentru a putea instala acolo parcuri fotovoltaice sau parcuri eoliene și să consume cel puțin 50% din energia produsă, a menționat ministrul Energiei, Virgil Popescu.

În schimb, politica guvernului de supraimpozitare a profiturilor excepționale datorate creșterii prețurilor la electricitate este controversată în rândul industriei regenerabilelor - sunt în joc viitoarele investiții, au protestat reprezentanții industriei.

 

Alex Gröblacher