De aproape trei ani trăim cu sufletul la gură și cu ochii pe orizonturile care par din ce în ce mai întunecate. Pandemia COVID-19 ne aruncase într-o mare de incertitudine și în criză economică. Dar războiul care continuă în Ucraina provoacă semnificative perturbări economice la nivel global, alimentând o inflație care se păstrează la cote foarte amenințătoare. Iar teama de război nu ne-a părăsit. Potrivit unui recent sondaj „Chief Economists Outlook” al Forumului Economic Mondial (WEF), lumea se află într-un punct de „pericol economic semnificativ”. Raportul revine cu o predicție a Băncii Mondiale conform căreia 2022 este unul dintre cei mai grei ani pentru sărăcia globală de la începutul secolului. Temerile de recesiune cresc pretutindeni. Potrivit WEF, așteptările pentru creșterea economică au fost reduse în întreaga lume, 64% dintre analiști considerând că o recesiune globală este „oarecum probabilă”. Aproape 90% dintre economiștii chestionați se așteaptă ca creșterea în Europa să fie slabă sau foarte slabă, din cauza războiului din Ucraina, a inflației mari și a amenințărilor la adresa aprovizionării cu energie. Iar previziunile de creștere sunt de așteptat să fie mai proaste anul viitor, pe tot continentul. Economiștii șefi chestionați sunt „aproape unanimi” că salariile nu vor putea ține pasul cu creșterea prețurilor anul acesta și nici în 2023, iar amenințarea la adresa standardelor de viață de bază va crește riscul de perturbare a societății. Aproape 80% dintre respondenți spun că se așteaptă ca tulburările sociale să fie declanșate în țările cu venituri mici, prin creșterea costurilor. Raportul WEF subliniază că instabilitatea politică globală este acum la cel mai ridicat nivel de la criza financiară din 2008.

În același timp, într-un raport intermediar separat, OECD concluzionează că perspectivele pentru economia globală s-au „întunecat” și acest lucru a fost exacerbat de decizia Rusiei de a lansa acțiuni militare în Ucraina. Economia mondială plătește un preț mare pentru războiul de agresiune neprovocat, nejustificat și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Războiul trage în jos creșterea economică și pune presiune suplimentară asupra prețurilor, mai ales la alimente și energie. Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, declarase în toamnă la Universitatea Georgetown că FMI își reduce din nou previziunile privind creșterea economică globală în 2023: „este mai probabil ca lucrurile să se înrăutățească înainte de a se îmbunătăți”, spunea Georgieva, adăugând că invazia rusă a Ucrainei a schimbat dramatic perspectiva FMI asupra economiei. Și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a semnalat că economia globală va avea o scădere a producției de 2,8 trilioane de dolari în 2023, din cauza războiului. Perspectiva este întunecată, șocuri multiple, printre care războiul dus fără sens în Ucraina, au schimbat complet tabloul economic. În acest tablou, departe de a fi tranzitorie, inflația a devenit mai persistentă, mai „încăpățânată” decât se aștepta și va rămâne cu noi pentru o vreme.

Revista Time scria că atunci când Rusia va întrerupe gazul „consecințele europene vor fi masive, iar consecințele economice globale ar putea fi tragice”. Potrivit FMI, o întrerupere completă a gazelor naturale din Rusia ar putea scădea PIB-ul cu până la 6% în țări precum Ungaria, Slovacia și Cehia. Lovită de un val inflaționist fără precedent, o bună parte din populație va trebui să aleagă între a avea căldură în casă sau a avea hrană pe masă. O analiză a Foreign Policy, arată că nu avem idee cât de rea este criza energetică a Europei. Prețurile foarte mari aduc groază în rândul populației, blochează industriile, dar bagă panică și în politicieni. Liderii UE încearcă să reducă criză financiară prin intervenții de urgență, inclusiv raționalizarea masivă a energiei. Dar Politico scrie că necazurile energetice ale Europei alimentează populismul. Așa cum scria expertul Anders Åslund, „creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie este un dezastru pentru economia europeană și pentru politicienii săi. Însă, având în vedere cât de nesăbuite au fost politicile energetice europene, durerea economică pe care le-au provocat nu ar trebui să surprindă pe nimeni”. Iarna sigur nu va mai surprinde pe nimeni, dar „gerul economic” ce se va lăsa va îngheța cu siguranță o bună parte din banii populației și creșterea economică a continentului.

Potrivit experților FMI, principalii factori ai acestei perspective pesimiste sunt condițiile financiare extreme ale populației din cauza presiunilor foarte mari ale inflației, la care se adaugă, la nivel global, căderea economică a Rusiei, încetinirea ritmului de creștere a Chinei și reducerea substanțială a cheltuielilor consumatorilor americani. În timp ce majoritatea analiștilor au ajuns la un consens cu privire la o recesiune globală, probabilă cândva în 2023, totuși nimeni nu se aventurează să prezică cât de gravă va fi sau cât de mult va dura. Perspectivele economice rămân astfel marcate de un grad excepțional de incertitudine, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă, iar potențialul apariției unor noi perturbări economice este departe de a fi epuizat. Pentru europeni, cea mai mare amenințare este reprezentată de prețurile din piața energiei și de riscul de penurie și de pană de curent în iarna ce tocmai a început. Iar UE rămâne expusă în mod direct și indirect la noi șocuri asupra altor piețe de mărfuri care reacționează la tensiunile geopolitice. Unii analiști subliniază că, pe măsură ce anul în curs se apropie de un final plin de volatilitate, economiile majore precum cele ale SUA și UE dau deja semne că vor experimenta „recesiuni inflaționiste” în următoarele 12 până la 18 luni și se confruntă cu preocupări tot mai mari cu privire la instabilitatea financiară. La nivel global, creșterea economică riscă să se situeze sensibil la plafonul de 2%, având ca factor cheie al acestei înfrânări ratele mari ale dobânzilor care încearcă să oprească inflația galopantă. Iar combinația dintre scăderea cererii globale, creșterea nivelului datoriilor, scumpirea banilor (ratele mari ale dobânzilor) și întărirea dolarului american duce la supra-împovărarea economiilor slabe (în curs de dezvoltare), la accentuarea deficitelor comerciale și la limitarea resurselor financiare ale acestora.

Pentru România, Comisia Europeană (CE) vede o crește economică firavă în următorii doi ani, estimând că PIB-ul real va crește cu 1,8 % în 2023 și cu 2,2 % în 2024, din cauza inflației în urcare, a înăspririi condițiilor financiare și a urmărilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit CE, inflația va urca spre un nivel maxim la sfârșitul acestui an, urmat de un nivel ridicat și în 2023. Comisia Europeană (CE) preconizează că inflația va atinge un nivel maxim la sfârșitul anului 2022 și că va rămâne la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024. Șomajul se va menține la aproximativ 5-6 %. Se estimează că deficitul public va scădea treptat până la 4,8% în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6% în 2024. În ansamblu, experții europeni estimează că PIB-ul real va înregistra o creștere cu 5,8% în 2022, cu 1,8% în 2023 și cu 2,2 % în 2024. În privința riscurilor, previziunile macroeconomice înclină către o evoluție negativă, deoarece întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică. Potrivit CE, inflația va urca spre un nivel maxim la sfârșitul acestui an, urmat de un nivel ridicat și în 2023.

Previziunile macroeconomice ale Comisiei înclină către o evoluție negativă, invocând întârzierile în finanțarea prin PNRR, ce ar provoca o scădere economică și un nivel scăzut al investițiilor.

Dar perspectiva poate fi chiar și mai accentuată, pentru că nimeni nu poate să definească ce noi provocări stau la pândă dincolo de orizonturile întunecate spre care ne îndreptăm deja.

Daniel Apostol