În vara anului 2018 ați preluat funcția de Ambasador al Marii Britanii în România, la peste trei decenii distanță de la primul contact cu țara noastră, în calitate de secretar în cadrul Ambasadei Marii Britanii la București. Cum ați perceput România comunistă a anilor ’80 și cât de profunde sunt schimbările survenite aici în perioada post-decembristă? 

Am primit cu bucurie vestea numirii mele în România, în condițiile în care plecasem dintr-o Românie foarte diferită în urma stagiului meu ca tânăr diplomat în anii ’83 - ’86. România comunistă pe care am experimentat-o atunci era un loc aspru. Fără căldură iarna, cu mâncare foarte puțină sau deloc, pe care o obțineai dacă stăteai la cozi jumătate de noapte. Românii nu aveau voie să vorbească cu străinii, iar noi, având în vedere contextul Războiului Rece, eram foarte suspicioși față de oricine voia să discute cu noi. Știam că orice conversație se desfășura de fapt în trei și includea Securitatea, lucru care era foarte neliniștitor. Iar dacă noi mai aveam posibilitatea de a părăsi țara, pentru români însă, viața cu siguranță era mult mai grea. Cred că lucrul cel mai rău consta în absența oricărui dialog politic sau economic cu privire la căi alternative pentru țară. Ceaușeștii și sistemul lor țineau România într-un blocaj straniu. Așa că este fascinant acum să vezi schimbările prin care a trecut țara în acești 30 de ani. Acum sunteți o țară cu venituri mari, cu toate că vă mai confruntați cu problema sărăciei extreme. Cât privește interacțiunile între oameni, în ultimele trei decenii s-a produs o schimbare extraordinară – peste 10.000 de studenți români studiază în Marea Britanie, circa 600.000 de români muncesc și trăiesc acolo, printre care câteva mii de angajați în sănătate, care au depus o muncă extraordinară în perioada crizei. Iar în România se află un mare număr de ONG-uri britanice care fac mult bine celor mai vulnerabili în toate domeniile vieții – de la susținerea persoanelor cu dizabilități și boli în stadiu terminal, până la protecția copiilor și lupta împotriva sclaviei moderne.
Am spus la începutul mandatului meu că prioritatea mea va fi continuarea cultivării excelentelor relații bilaterale de care ne-am bucurat în ultimele decenii. Marea Britanie a ieșit din UE, însă noi rămânem în Europa, iar România se numără printre cei mai buni aliați ai noștri în regiune. Vom continua să depunem eforturi în consolidarea securității și în chestiuni economice, precum și în promovarea pe mai departe a valorilor britanice în privința statului de drept, a libertății presei, a bunelor practici de guvernare și până la egalitatea sexelor, incluziune și abordarea chestiunilor sărăciei și schimbărilor climatice. Una din prioritățile mele de vârf este lupta împotriva traficului de ființe umane, un domeniu în care există o foarte bună cooperare bilaterală între instituțiile noastre judiciare și de aplicare a legii.

Cum v-ați acomodat și ce v-a surprins după revenirea în România? 

Pentru mine a fost ca o reîntoarcere acasă. Când am trecut granița la Arad, am trăit o senzație ciudată, retrăind experiențele mele din anii ’80! Familia mea a luat-o ca pe o aventură exotică, pentru că ei nu fuseseră niciodată în această țară. Prima oprire am făcut-o la Castelul Huniazilor din Hunedoara, după care am petrecut noaptea în Sibiu. Imaginile Sibiului din mintea mea erau ale unui oraș cenușiu, lipsit de viață, așa că am fost încântat să văd că orașul revenise la statutul său de răspântie internațională a istoriei, un magnet pentru turiștii români și străini și scena unui mare festival internațional de teatru. În cele din urmă, instalarea noastră în cartierul Primăverii a fost cam ciudată, aceasta fiind singura zonă din București pe care nu o vizitasem în anii ’80, pentru că era rezervată exclusiv nomenclaturii. Și iată că acum urma să locuim chiar acolo. De atunci, ne-am adaptat repede la deliciile Bucureștiului modern. Adorăm piețele, parcurile, muzica și mai ales oamenii minunați. Profesoara mea de limba română din anii ’80 din Londra îmi spusese cât de prietenoși sunt românii și ce mâncare delicioasă făceau și mă bucur să spun că acestea nu s-au schimbat. Am niște minunați colegi și prieteni români și iubesc foarte mult bucătăria românească! Am preparat sarmale la televizor și ne place foarte mult zacusca pe care am făcut-o chiar noi, ne plac vișinata și toate felurile de dulceață.  
Lăsând la o parte subiectele mai ușoare, sunt foarte impresionat de excelenta forță de muncă a României – cu toții sunt foarte bine pregătiți, vorbesc engleza excelent și sunt foarte pricepuți în IT. Există zone de dezvoltare bine conturate în jurul marilor orașe ale țării, iar economia în ansamblu merge bine, oferind investitorilor britanici oportunități foarte interesante. 
România este acum o țară care a trecut prin schimbări enorme, însă mai sunt lucruri care au nevoie să progreseze. Îmi vine în minte un exemplu: la începutul acestei luni m-am întâlnit cu colegii mei ambasadori pentru a discuta despre cea mai bună abordare a subiectului rromilor și a incluziunii lor. Toate sunt interconectate – excluziunea, educația, accesul la serviciile de sănătate, sărăcia. Trebuie să abordăm problemele mai ales în zonele mai puțin dezvoltate, cu precădere în zonele rurale. De asemenea, mai sunt multe de făcut în privința bunei guvernări a țării. S-au făcut progrese în domeniul justiției, dar există și mari provocări aici. Am sentimentul că serviciile publice nu sunt oferite cu gândul la utilizatorul final: este aici așadar un alt domeniu în care dorim să împărtășim experiența Marii Britanii în acest sens, întrucât am avut și noi de furcă cu această chestiune în trecut.    

Alteța Sa Regală Prințul Charles este un veritabil promotor al turismului local, fiind un bun cunoscător al României, pe care a lăudat-o în numeroase ocazii. Într-o piață a turismului tot mai competitivă, care sunt atuurile țării noastre? Atunci când timpul vă permite, unde vă face plăcere să călătoriți în România?

Cred că principalul atu competițional al României sunt vastele teritorii neatinse de civilizație și combinația unică între diferitele istorii și culturi. Unde altundeva se mai pot găsi atâtea exemple de Orient și Occident trăind alături în armonie? Sunt încântat de satele cu dezvoltare sustenabilă și de bisericile fortificate ale Transilvaniei și sunt mai cu seamă mândru de rolul imens jucat de Trustul Mihai Eminescu înființat de Marea Britanie, care face o muncă superbă de conservare a acestei moșteniri. Dar locuri pline de încântare se găsesc pretutindeni în țară și am să numesc între ele doar Delta Dunării și Maramureșul. 
Înainte de pandemie, obișnuiam să călătoresc mult prin România. Anul trecut am condus peste 3.000 de kilometri în concediul de vară. Am fost pe Transfăgărășan, încă nu am fost pe Transalpina. Iubesc foarte mult drumurile mai lăturalnice unde nu se întâlnesc camioane. Sunt fericit că am putut participa la lansarea frumosului traseu de drumeție Via Transilvanica, de 1.200 km, care traversează România de la nord la sud. Mi-ar plăcea mult să văd sud-vestul României – Porțile de Fier, Orșova, județul Mehedinți – și să explorez mai mult Muntenia, deîndată ce vremuri mai bune ne vor permite să revenim la viața normală și la interacțiunile între noi. Asta este ce-mi lipsește în prezent – contactul direct, față în față cu colegii și prietenii și cu oamenii din toată țara. 

Care sunt principalele proiecte în care v-ați implicat de la debutul mandatului dvs. și prioritățile asumate pentru perioada următoare?

Marea Britanie și România au avut un Parteneriat Strategic încă din 2003, reflectând valorile comune, precum și felul în care înțelegem împreună amenințările, provocările și oportunitățile pe care le prezintă secolul XXI. Parteneriatul Strategic a consolidat relațiile bilaterale, a cultivat legături mai strânse în politica externă, dezvoltând comerțul orientat spre prosperitate, a cooperat în lupta împotriva crimei organizate transnaționale, în contra-terorism și în promovarea culturală. Colaborarea noastră a crescut în mod impresionant de la începuturile Parteneriatului Strategic, astfel încât, de vreme ce sărbătorim în acest an 140 de ani de relații bilaterale, împreună cu Guvernul român procedăm la o reevaluare a Parteneriatului Strategic, care trebuie să reflecte amploarea relațiilor noastre și oportunitățile unor viitoare proiecte comune. Acestea vor include comerț bilateral, diplomație economică, investiții în ambele direcții, legături directe între oamenii națiunilor noastre, apărare, securitate și provocări în politica externă. 

Cel mai important subiect aflat pe agenda publică europeană a fost, până la începutul pandemiei de coronavirus, retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Care este stadiul actual al negocierilor, în condițiile în care acordul de retragere ratificat de ambele părți prevede o perioadă de tranziție până la 31 decembrie 2020? 

Deocamdată nu pot spune prea multe, negocierile continuă în vederea acoperirii golurilor semnificative care s-au creat între noi în domeniile cele mai dificile, însă suntem gata să ajungem la o înțelegere dacă și UE dorește la fel de serios acest lucru. Ne bucurăm de această perioadă intensă, în care pentru prima dată purtăm simultan negocieri cu privire la texte de lege și la toate domeniile. Mi-aș fi dorit să se ajungă la acest stadiu mult mai devreme. 
Cât despre noi, rămânem cu convingerea că de departe cea mai bună și mai încercată cale prin care se pot reglementa relațiile între doi parteneri suverani și autonomi este una bazată pe acorduri de comerț liber de tipul pe care îl are Canada. Așa cum au declarat ambele părți, într-un acord e nevoie de doi parteneri. Este pe deplin posibil ca negocierile să nu reușească. Dacă aceasta va fi situația, Marea Britanie va pune capăt perioadei de tranziție în termenii Australiei și, procedând astfel, va prospera. 
Este esențial acum ca firmele, transportatorii și călătorii să se pregătească în mod activ pentru sfârșitul perioadei de tranziție, de vreme ce schimbări vor exista cu siguranță, fie că se va ajunge la un acord, fie că nu. Noi, Ambasada, ajutăm în mod angajat organizațiile și companiile românești să fie pregătite să continue excelentele noastre relații comerciale în ambele sensuri, precum și schimburile între națiunile noastre. 

Care vor fi, în opinia dvs., implicațiile BREXIT-ului, din perspectiva relațiilor noastre bilaterale? Ce se va schimba în viața cetățenilor români care lucrează acum în UK și ce trebuie să știe cei care vor dori să acceseze în viitor piața de muncă britanică?

Sunt convins că relațiile noastre bilaterale vor continua să contribuie la prosperitatea, securitatea și puterea globală a celor două țări și a Europei. Marea Britanie dorește să continue parteneriatul său special și profund cu România și din 2021 încolo. Cele mai importante domenii sunt relațiile comerciale, educația, securitatea și cooperarea în domeniul aplicării legii și justiție. Lucrăm îndeaproape în toate aceste domenii și avem interese și valori comune, precum și o bază solidă pe care să ne dezvoltăm.
Prețuim foarte mult contribuția pe care românii au adus-o și o vor aduce în continuare la economia și cultura britanică. Majoritatea românilor aflați deja în Marea Britanie sunt înscriși în programul Settled Status Scheme, având astfel statut de rezident sau pre-rezident (în funcție de numărul de ani de când trăiesc în Marea Britanie). În plus, cei care vor ajunge în Marea Britanie înainte de sfârșitul perioadei de tranziție de la 31 decembrie 2020 și membrii lor de familie apropiați se vor califica pentru EU Settlement Scheme (Programul de Înregistrare a Cetățenilor UE). Ei au timp să depună o cerere de includere în acest program până la 30 iunie 2021.
Începând cu 1 ianuarie 2021, Marea Britanie va implementa un nou Sistem de imigrare bazat pe puncte, care va fi aplicabil cetățenilor UE, inclusiv românilor. Ca parte a noului sistem de imigrare, românii pot veni în Marea Britanie ca vizitatori pe o perioadă de șase luni, fără a fi nevoiți să obțină o viză. Un vizitator poate intra în Marea Britanie de mai multe ori în perioada respectivă, pentru o serie de activități, ca de exemplu vacanță, participare la întâlniri și conferințe sau participare la scurte stagii de studii.  
Cei care vor dori să stea mai mult de șase luni, pentru muncă, studiu sau reședință, vor avea de solicitat o viză. Vor putea depune solicitarea pe site-ul GOV.UK și vor trebui să demonstreze că întrunesc criteriile relevante și numărul de puncte necesar pentru tipul de viză pe care îl solicită. Pentru cei care doresc angajare pe termen lung vor exista căi speciale, de exemplu traseul Skilled Worker – muncitor calificat – și un traseu Global Talent, pentru cei cu înaltă calificare. Din octombrie 2021, românii care nu au reședința în Marea Britanie vor avea nevoie de pașaport pentru călătorie, în timp ce rezidenții în Marea Britanie vor putea folosi cartea de identitate până cel puțin la 31 decembrie 2025.

La jumătatea acestui an, ați avut o întâlnire cu ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil-Daniel Popescu. Care sunt cele mai recente informații privind dinamica schimburilor comerciale și evoluția prognozată pentru perioada următoare? Cum se implică și care este rolul BRCC (British Romanian Chamber of Commerce) în promovarea și dezvoltarea relațiilor economice bilaterale?

Înainte de pandemie, comerțul bilateral era puternic, înregistrând o valoare totală de £5.8 miliarde în bunuri și servicii (exporturi plus importuri) între Marea Britanie și România spre sfârșitul trimestrului 4 al anului 2019. Totalul exporturilor britanice către România se ridica la £2.4 miliarde în aceeași perioadă (cu o creștere de 4,3% sau £100 milioane raportat la cele patru trimestre la sfârșitul trimestrului 4 din 2018). Totalul importurilor din România a fost de £3.3 miliarde (o scădere de 5,0% sau £174 milioane comparativ cu cele patru trimestre, la sfârșitul trimestrului 4 2018). E posibil ca pandemia să ne coste ceva în fiecare aspect al vieții, inclusiv în comerț, însă suntem în colaborare strânsă cu Camera de Comerț Britanică și cu alte instituții românești și britanice, în vederea încurajării comerțului în ambele sensuri. Dispunem în Ambasadă de o echipă mare și experimentată de specialiști în domeniu, care conlucrează cu firme britanice pentru a le ajuta să pătrundă pe piața românească sau să-și extindă prezența aici și avem de asemenea o echipă regională de consiliere și susținere a companiilor românești care doresc să pătrundă pe piața britanică. Camera de Comerț Britanică ne ajută să diseminăm informațiile despre perioada post-tranziție și despre modul în care sectorul corporațiilor trebuie să se pregătească pentru ea. 

Care sunt sectoarele economice atractive pentru companiile din UK interesate să-și extindă afacerile în România și cum pot fi stimulate investițiile britanice?

Marea Britanie este al 7-lea investitor ca mărime în România. Până în prezent, peste 6.000 de firme cu participație britanică de capital au investit aici într-o mare varietate de sectoare, atât în servicii cât și în producție. Să luăm de exemplu Endava, o companie IT cu peste 2.500 de angajați în România. La Iași și Bacău, firma SCC Services Romania are peste 1.200 de angajați care oferă suport tehnic în 9 limbi pentru peste 2.500 de clienți din 75 de țări. Telecomunicațiile sunt un alt domeniu în care investitorii britanici dispun de o miză mare, Vodafone fiind unul din principalii jucători pe piața locală, cu o prezență mereu în expansiune, după preluarea operațiunilor UPC Romania de la Liberty Global. De asemenea, London Stock Exchange Group – grupul Bursei londoneze – dispune de un centru de operațiuni în București, iar Liberty House Group a cumpărat fabrica de oțel din Galați, investind într-un sector strategic al economiei românești. Acestea sunt destul de multe povești de succes care, sperăm noi, vor fi repetate în anii care vin. Aș putea să mai menționez și multe altele.
România are un potențial enorm și poate reprezenta o piață extrem de atractivă. Cu toate acestea, o mai bună infrastructură, investiții publice mai coerente și mai ușor de prognozat din punct de vedere fiscal și judiciar, precum și politici de educație optimizate ar fi factorii cheie care ar putea fi de ajutor în perspectivele de investiții. 

Acest interviu va fi publicat în ediția de debut a revistei TheBizz. Prin conținutul editorial și evenimentele organizate, publicația noastră își propune să devină o platformă de informare, promovare și interacțiune între investitorii străini și mediul de business și administrativ local. Vă rugăm să adresați un mesaj cititorilor noștri din partea Ambasadei Marii Britanii la București.

Aceasta este o țară cu potențial enorm, care se adaugă importantelor progrese făcute deja de când efectele reformei au început să se simtă pentru prima dată în 1996. Oamenii, resursele naturale, poziția geografică, clima și dimensiunea pieței fac din ea o destinație clară pentru investitori și alți actori economici. Vedem o creștere semnificativă a interesului britanic în această piață și aș încuraja firmele britanice să vină și să se convingă de ceea ce are de oferit această țară. În calitatea mea de reprezentant al Guvernului britanic, sunt preocupat să dezvolt parteneriatul nostru cu noul guvern care se va instala în urma alegerilor, pentru a pune umărul la depășirea unor probleme care s-au conturat în ultimii ani, precum și la întâmpinarea provocărilor pe termen lung. Avem o familie regală care are strămoși din România, astfel încât putem spune că avem un trecut comun și eu nu pot vedea altceva decât un viitor luminos împreună. Mult succes, România, hai să dezvoltăm relația noastră în toate domeniile!


Un interviu de Ioan Dornescu